John NUGEE, Senior Managing Director, STATE STREET Global Advisors
Atunci cand au loc schimbari ale schemelor de pensii, asa cum se intampla in multe tari europene in prezent, oamenii observa, si ceea ce nimeni nu poate nega este ca oamenilor le pasa, deci pot fi facuti sa manifeste interes vizavi de pensii. Doar ca acest lucru trebuie facut intr-o etapa de educare, mai degraba decat intr-o etapa de protest.
XPRIMM: STATE STREET are o experienta bogata in domeniul pensiilor in intreaga lume. Cum ati descrie starea actuala a pensiilor la nivel european, in acest moment?
John NUGEE: Cred ca sunt doua aspecte dominante in ceea ce priveste lumea pensiilor europene. Primul este legat de marea lor diversitate, caci avem un mare numar de tari si, in cadrul lor, am incercat destul de multe si diverse modalitati de a oferi pensii cetatenilor. Prin urmare, peisajul este foarte variat. Sa reunim toate acestea laolalta in Uniunea Europeana si sa cream pensii "portabile" intre tarile noastre ramane una dintre sarcinile inca nefinalizate. Un al doilea lucru pe care as vrea sa il evidentiez cu privire la pensiile noastre, mai ales in unele tari din Europa, este ca ele sunt mult prea dependente de stat, mult prea dependente de schema nationala de pensii, cunoscuta drept Pilonul I. In unele tari, problema a fost rezolvata, in altele, dependenta de pensiile de stat este completa. Aceasta creeaza statelor probleme de sustenabilitate fiscala, mai ales pe masura ce speranta de viata se mareste.
XPRIMM: Este o situatie complexa. Credeti ca statele europene ar trebui sa dea un nou design arhitecturii sistemului de pensii si sa gaseasca o schema mai echilibrata intre cei trei Piloni?
J.N.: Nu doar ca ar trebui, ci este inevitabil. Nu cred ca mai este posibil sa continuam cu schemele de pensii pe care le avem in acest moment. Acele tari care se bazeaza aproape in totalitate pe schemele de Pilon I vor descoperi ca le va fi din ce in ce mai greu sa-si achite obligatiile asumate, pana la situatia in care nu-si vor mai putea permite sa plateasca pensii la nivelul necesar. Dar, dincolo de asta, este mai mult o problema de a tine pasul cu mediul Uniunii Europene, in care oamenii isi vor schimba atat job-urile, cat si tarile in care traiesc. Toata lumea din Uniunea Europeana are dreptul sa lucreze in orice tara din Uniune. In mod evident, un sistem bazat pe pensii nationale sau de stat este mai putin flexibil. Prin urmare, daca sustenabilitatea pensiilor de Pilon I este deja discutabila, in multe state din Uniune, acestui fapt i se adauga si acela ca stilul de viata al cetatenilor din UE necesita o abordare mai flexibila. Cum spuneam, oamenii din Uniune au dreptul de a trai si de a munci oriunde in UE, prin urmare este corect sa cream un sistem de pensii care sa fie adaptat la aceasta stare de fapt, care sa le permita sa isi creeze un viitor sigur, in orice tara s-ar afla. Iar sistemele care se bazeaza pe scheme nationale nu se potrivesc foarte bine cu o forta de munca europeana.
XPRIMM: Care credeti ca sunt sansele pentru o abordare mai uniforma a problemei pensiilor in statele europene?
J.N.: Cred ca exista o sansa. Exista o acceptare din ce in ce mai mare, datorita faptului ca sistemul financiar existent devine foarte "incordat". In unele state, sunt luate masuri pentru a se creste varsta de pensionare, in altele - pentru a se creste contributiile, iar in altele - pentru a se reduce nivelul beneficiilor viitoare. Toate aceste trei categorii de demersuri arata ca politicienii sunt constienti ca actuala stare de lucruri nu poate continua. Daca accepti ca schimbarea este inevitabila, devine posibil sa iei in considerare si sa alegi tocmai acele schimbari care ar aduce cele mai mari beneficii cetatenilor Europei de astazi. In cazul de fata, sa se reduca dependenta de Pilonul I, crescand flexibilitatea permisa de Pilonul II si de Pilonul III.
XPRIMM: In economiile vestice, schemele DB (Beneficii Definite) sunt inca dominante. Dar sunt o serie de aspecte care ridica semne de intrebare asupra viitorului, legate de forta de munca, de mobilitate etc. In aceste conditii, considerati ca aceste scheme se mai potrivesc cu stilul de viata al europenilor din prezent?
J.N.: Aceste sisteme sunt o reflectie a ceea ce am fost, arata de unde venim. Si venim dintr-o lume in care majoritatea oamenilor lucrau pentru aceeasi companie cea mai mare parte a vietii lor active - asa era in cazul parintilor si bunicilor nostri. Nu mai este cazul pentru cetatenii din ziua de azi. Personal, nu cred ca schema DB, care rasplateste longevitatea intr-o companie, este favorabila angajatilor care doresc sa schimbe compania in care lucreaza sau celor care vor sa iasa temporar din campul muncii - pentru a-si intemeia o familie, pentru a incepe ceva pe cont propriu. Asa incat angajatii din ziua de azi au nevoie de mai multa flexibilitate, iar schemele DB, desi incontestabil valoroase, nu sunt atat de flexibile pe cat cere piata muncii in ziua de astazi. Am vazut asta intamplandu-se in alte tari: trecerea de la Pilonul I la Pilonul II, la Pilonul III, precum si trecerea de la un sistem bazat integral pe schemele cu DB, la sisteme mixte, DB si DC (Contributii Definite), sau chiar la o structura care mizeaza in totalitate pe scheme de pensii DC.
XPRIMM: Putem sa afirmam, deci, ca schemele DC reprezinta viitorul pensiilor private?
J.N.: Bineinteles, in unele zone, deja reprezinta peisajul predominant in domeniul pensiilor, spre exemplu in America sau in Australia. In Europa, nu cred ca vom ajunge prea departe in aceasta directie, cred ca aici ramane o dorinta de solidaritate sociala, de a avea un anumit sprijin social, deci nu vad viitorul in intregime DC, insa nu cred ca se poate nega faptul ca schemele DC vor juca un rol din ce in ce mai mare in peisajul pensiilor europene.
XPRIMM: In statele din estul Europei, printre care si Romania, exista un tip special de schema de pensii, care este in speta de tip DC, dar cu o garantie absoluta. Credeti ca aceasta ar putea fi o solutie pentru viitor - o combinatie intre beneficiile ambelor scheme, DB si DC?
J.N.: Asa cred. Mai sunt si alte tari care au experimentat asta. Ne aflam in Olanda, si cei de aici au un amestec foarte interesant de DB si DC, care pastreaza ceva din caracterul social al DB-ului, intr-un cadru DC. Cred ca este o modalitate mai "europeana" de abordare. Sa te bazezi in intregime pe contributiile individuale nu se potriveste foarte bine cu genul de societate pe care Uniunea Europeana incearca sa o construiasca - o societate cu solidaritate intre cetateni, care ofera securitate sociala celor care sunt slabi. Prin urmare, cred ca orice solutie care ar incerca sa pastreze ceva din solidaritatea sociala a DB-ului ar fi benefica. Pe mine ma incurajeaza faptul ca astfel de sisteme exista, in Romania si in Olanda. Cred ca ele vor fi incluse in solutiile viitoare pentru intreaga Uniune Europeana.
XPRIMM: Se vorbeste mult in ziua de astazi despre educatia financiara a membrilor la schemele de pensii, care este privita ca o componenta importanta a abilitatii lor de a lua deciziile cele mai bune. Cum comentati acest lucru?
J.N.: Este necesar sa le dam oamenilor libertatea de a-si gestiona propriile vieti, dar ei trebuie educati in asa fel incat sa poata lua cele mai bune si mai rationale decizii. Eu unul sunt ingrijorat de faptul ca, in unele cazuri, s-ar parea nu atat ca dam oamenilor libertate si putere, ci ca ii abandonam complet, spunandu-le "Sunteti pe cont propriu, nu va ajutam". Aceasta nu este calea de urmat pe viitor, calea este sa le oferim optiuni si posibilitatea de a alege, punandu-le totodata la dispozitie instrumentele educationale pentru a lua o decizie calificata.
XPRIMM: Ce credeti ca ar trebui facut in acest sens? Exista solutii care sa fi fost deja testate in alte tari?
J.N.: Este foarte dificil. Pensiile nu sunt un subiect atractiv pana ce nu te apropii de 60 de ani. Atunci, devine intr-adevar atractiv, dar pentru multi oameni pensiile reflecta faptul ca vor imbatrani, iar ei nu vor sa se gandeasca la asta. Dar tocmai datorita acestui lucru este o provocare pentru noi sa incercam sa trezim interesul tinerilor pentru domeniul pensiilor. Tinerii pot deveni interesati atunci cand vad un avantaj. Fiecare persoana tanara vrea sa invete sa conduca masina, deoarece vede avantajul imediat al libertatii pe care i-o ofera sa aiba propriul mijloc de deplasare. Fiecare persoana tanara invata foarte repede cum sa lucreze cu un telefon mobil, cum functioneaza un cont bancar, un card de credit, deoarece avantajul imediat este vizibil. Ceea ce trebuie este sa ii facem pe tineri sa inteleaga ce inseamna pensiile. Acesta este un scop indraznet atunci cand beneficiile sunt atat de indepartate in viitor incat nu vrei sa te gandesti la ele, dar trebuie sa gasim o cale sa facem asta, iar tinerii sunt inteligenti. Atunci cand au loc schimbari ale schemelor de pensii, asa cum se intampla in multe tari europene in prezent, oamenii observa, si ceea ce nimeni nu poate nega este ca oamenilor le pasa, deci pot fi facuti sa manifeste interes vizavi de pensii. Doar ca acest lucru trebuie facut intr-o etapa de educare, mai degraba decat intr-o etapa de protest.
XPRIMM: Credeti ca impunerea participarii obligatorii la fondurile de pensii ar putea fi o forma de a creste gradul de implicare si de informare al oamenilor?
J.N.: Nu se potriveste cu notiunea de libertate a individului, dar in acest caz special cred ca putem face o analogie cu a purta centura de siguranta. Daca doar pui la dispozitie oamenilor centuri de siguranta, vor fi intotdeauna persoane care nu le vor folosi, doarece nu cred ca vor avea vreun accident de masina. Si, cand asta se intampla, sunt raniti grav. Daca introduci obligativitatea de a purta centuri de siguranta, ii protejezi pe oameni de ei insisi. Si cred ca, in acelasi mod, introducerea unor contributii obligatorii la schemele de pensii ii va ajuta pe cei care, altfel, ar decide ca "nu este suficient de important pentru mine".
XPRIMM: In Marea Britanie, statul se pregateste sa impuna o forma de auto-aderare la schemele de pensii. Ar putea aceasta masura sa asigure un grad mai mare de acoperire si, in final, un nivel mai crescut de informare cu privire la acest subiect?
J.N.: Este o intrebare foarte interesanta. Nimeni nu stie cum vor decurge exact lucrurile in Marea Britanie, dar ne putem uita la un alt exemplu de contributii obligatorii, care este cel al Australiei. Acolo, "Super Schema" se aplica la nivel national, in mod universal si obligatoriu. Cel mai interesant este faptul ca, atunci cand sistemul a fost introdus initial, oamenii se plangeau. Dar, dupa cativa ani de functionare, cand si-au vazut conturile de pensii crescand, au devenit brusc mai interesati. Pe masura ce au devenit mai interesati, au cerut mai multa informatie si mai multa educare in domeniu. Pe masura ce au primit mai multa educatie, au devenit mai cunoscatori, si in prezent Australia are o populatie care este foarte implicata in finantarea pensiei, nu doar in comparatie cu acum 20 de ani, ci si in comparatie cu oricare alta tara. Prin urmare, cred ca aceste contributii obligatorii ii forteaza pe oameni sa faca ceea ce este corect.
Editor: Daniela GHETU
| Publicat pe 24.11.2010
|
