Cornelia COMAN, CEO, ING Asigurari de Viata
Dupa noua ani de crestere economica neintrerupta, de evolutie pozitiva a nivelului general de trai, anul trecut ne-am reamintit cu totii abrupt ca lucrurile pot merge si in sens contrar. In astfel de momente, oamenii ar trebui sa devina mai constienti de nevoia de a-si asigura un viitor mai stabil si de a economisi organizat pentru obiective viitoare, asa cum este si asigurarea unei pensii decente.
PRIMM: In anul 2009, fondurile de pensii private au realizat randamente exceptionale. Este aceasta o experienta repetabila pe termen lung?
Cornelia COMAN: Intr-adevar, rezultatele obtinute anul trecut de fondurile de pensii private au fost excelente, randamentele realizate atat de fondurile private obligatorii, cat si de cele facultative fiind superioare altor instrumente financiare. Titlurile de stat au produs anul trecut un randament mediu de 10% - 11%, iar depozitele bancare de 12% - 13%; in aceeasi perioada, randamentul mediu ponderat al fondurilor de Pilon II a fost de 17,7%, iar cel al fondurilor de Pilon III de 15,8%, conform calculelor APAPR. Atat fondurile de pensii obligatorii, cat si cele facultative ofera participantilor randamente real pozitive, in conditiile in care inflatia estimata pentru sfarsitul anului 2009 este de 4% - 5%.
Este important de mentionat faptul ca aceste randamente au fost obtinute in conditii de siguranta deplina pentru contributori - in sensul in care, atenti la conditiile economice marcate de incertitudine, administratorii au stiut sa gaseasca combinatia optima intre plasamente cu risc redus si performanta.
Ma astept ca, in viitor, sa asistam la o crestere a ponderii actiunilor in portofolii, ca mijloc eficient de a optimiza raportul intre risc si randament, in conditiile in care orizontul de timp al investitiilor este lung si foarte lung. Asa este logic sa se intample, cu atat mai mult cu cat este un moment foarte bun pentru cumparare.
In ceea ce priveste randamentele, dupa cum stiti, legea interzice administratorilor sa faca previziuni si estimari. La nivel general insa, probabil ca performantele exceptionale din 2009 nu vor putea fi depasite in 2010, in conditiile in care cel putin prima parte a acestui an va fi marcata de dificultati semnificative in economie - mai acute chiar decat anul trecut, dupa aprecierile analistilor -, lucru care va influenta cel mai probabil bilanturile emitentilor si, ca atare, cotatiile actiunilor.
Piata va fi marcata, cred eu, de un nivel ridicat de incertitudine si de volatilitate. Pe de alta parte, randamentele obligatiunilor se inscriu pe un trend descrescator, incepand chiar din a doua parte a anului trecut, aceeasi tendinta observandu-se si pentru dobanzile la depozite si pentru randamentele titlurilor de stat.
PRIMM: Cum ar trebui sa priveasca participantii performanta fondurilor de pensii? Cum ar trebui cantarita decizia de transfer la alt fond, cu rezultate mai bune?
C.C.: Daca ne propunem o analiza pertinenta a performantelor industriei, reperul este randamentul mediu obtinut de toate fondurile de pensii. Pentru a asigura o transparenta totala si pentru a-i ajuta pe investitori sa inteleaga corect ce se intampla cu investitiile lor, APAPR calculeaza si publica periodic, asa cum stiti, acest indicator.
In ceea ce priveste performantele individuale ale fondurilor de pensii private pe orizonturi reduse de timp - de exemplu, un an -, comparatiile nu au cum sa fie relevante.
Fondurile de pensii sunt plasamente pe termen lung si foarte lung, astfel ca evolutia punctuala la un moment dat poate fi abrupt contrazisa sau diferita intr-un moment imediat urmator, pentru ca apoi totul sa se schimbe din nou. Ce conteaza cu adevarat este performanta obtinuta intr-un termen mai lung, in conditiile in care pietele financiare au, si au avut intotdeauna, suisuri si coborasuri, evolutii conjuncturale care se rasfrang, natural, asupra oricarui tip de investitie. Pe termen scurt, o mai mare alocare in actiuni poate insemna o volatilitate mai ridicata, insa pe termen lung este demonstrat ca aceasta strategie poate produce pentru clienti randamente considerabil superioare investirii exclusiv in instrumente mai putin volatile, precum cele cu venit fix. In aceste conditii, ce ar trebui sa fie important pentru contributori, atunci cand analizeaza un rezultat investitional, este perspectiva pe un termen mai lung - de 3 pana la 5 ani poate - si strategia investitionala asumata de administrator pentru fond.
Transferul repetat de la un fond la altul, in functie de factori conjuncturali, constituie o eroare care ar trebui evitata, date fiind costurile pe care le implica, dar mai ales faptul ca evaluarea unui fond trebuie sa tina cont de performantele obtinute intr-o perioada suficient de indelungata.
PRIMM: In mod evident, criza financiara a pus o frana puternica dezvoltarii pensiilor private facultative. Ce sanse de relansare exista?
CC: Ritmul de crestere a pietei de pensii facultative a fost, intr-adevar, mai lent decat ne asteptam cu totii, asupra acestei piete actionand in sens negativ o serie de factori care s-au manifestat la nivelul intregii economii: scaderea numarului de salariati, impactul negativ pe care recesiunea economica l-a avut asupra politicii de beneficii extrasalariale a firmelor.
Atunci cand se impun reduceri de costuri, cheltuielile cu personalul sunt printre primele inscrise pe lista, iar in aceste conditii este greu de crezut ca in 2010 angajatorii se vor grabi sa includa in pachetele salariale beneficii suplimentare.
Pe de alta parte, odata ce economia va incepe sa-si revina, ma astept ca angajatorii sa reinceapa sa fie atenti la beneficiile pe care le ofera salariatilor, mai ales in conditiile in care multi au operat reduceri salariale in aceasta perioada. In opinia mea, este probabil ca incepand din 2011 sa vorbim din nou despre o revigorare in aceasta zona.
In 2009, gradul de acoperire a fost de 4% din efectivul total al salariatilor din Romania. In mod evident, piata este mult sub potentialul sau real, astfel ca ne asteptam ca, odata ce situatia economica se va schimba, ritmul de crestere a industriei sa fie mai accelerat. Exista o serie de factori care, ma astept, vor actiona in sens pozitiv: nivelul dublu de deductibilitate fiscala de care beneficiaza pensiile facultative, performantele foarte bune demonstrate si responsabilizarea oamenilor, in perioade mai dificile, fata de viitorul lor.
In ceea ce priveste anul 2010, estimam ca la nivelul intregii piete numarul de participanti noi ar putea sa fie in jur de 50.000, iar valoarea activelor va creste pana la aproximativ 310 milioane lei.
PRIMM: Dincolo de rezultatele foarte bune, anul 2009 a adus, cu siguranta, si o serie de dificultati. Care au fost, in opinia dumneavoastra, cele mai dificile aspecte ale anului 2009 in pensiile private si ce se intrevede, din aceasta perspectiva, pentru anii urmatori?
CC: Dificultatile cu care se confrunta sistemul tin, in principal, de deciziile abrupte si dezavantajoase pentru contributori care s-au luat anul trecut si, speram, nu se vor repeta. In mod evident, ma refer la decizia de "inghetare" la 2%, in 2009, a contributiei virate la Pilonul II. Aceasta decizie a vaduvit participantii de economii realizate in conturile proprii de peste 303 milioane lei, dupa calculele APAPR. In aceste conditii, cresterea nivelului de contributie in 2010, chiar si la 2,5%, este o decizie pozitiva, insa ar fi de bun augur pentru sistem ca in urmatorii ani autoritatile romane sa ia in calcul cresterea procentului de contributie la mai mult de 6% din venituri.
In 2010, pierderile estimate pentru participanti in urma contributiei mai mici decat programul initial vor fi cel putin egale cu cele din 2009.
Cred ca este, de asemenea, important sa incetam sa macinam increderea oamenilor in acest sistem, tanar inca, prin propuneri fara continut si total dezavantajoase participantilor - si ma refer aici la marota privind garantarea de randamente peste inflatie in Pilonul II.
PRIMM: Legea Fondului de Garantare este o prioritate a anului 2010. Care sunt principalele prevederi ale viitoarei legi si cum le considera operatorii?
CC: Din ceea ce stim de la autoritatea de supraveghere, exista sanse foarte mari ca aceasta lege sa fie finalizata in acest an, completand astfel lista instrumentelor care asigura si certifica siguranta sistemului de pensii private. N-a fost o lege usor de facut, dar noi suntem multumiti ca, dupa repetate intalniri de lucru cu reprezentantii CSSPP, s-a ajuns la o forma care satisface obiectivele de siguranta a sistemului, dar tine cont si de necesitatea de a nu induce costuri suplimentare exagerate la operatori.
Consider ca formula la care s-a ajuns este foarte buna, reusindu-se o delimitare clara intre raspunderile Fondului si cele ale operatorilor. Practic, in formula negociata, rolul Fondului este de a acoperi acele situatii care nu se acopera in mod curent prin provizioanele pe care trebuie sa le faca fiecare operator.
Cu alte cuvinte, fiecare administrator va trebui sa constituie provizioane potrivit profilului sau de risc, volumului de active administrate etc., rolul acestora fiind acela de a acoperi producerea riscurilor operationale curente. Fondul de Garantare va veni, in plus, cu acoperirea riscurilor de piata. In acest fel, fiecare operator va avea capacitatea de a raspunde pentru calitatea administrarii sale, dar va beneficia de sprijinul Fondului pentru situatii speciale, in care capacitatea sa de plata este afectata din motive pe care nu le poate controla. Desigur, valorile concrete ale taxelor si contributiilor platite de operatori catre Fond, precum si modul de calcul al provizioanelor vor fi stabilite de Comisie, prin norme. Sper ca si pe acest subiect vom lucra bine cu Comisia, pentru ca valoarea acestor sume poate avea un impact direct asupra planului nostru de afaceri.
PRIMM: Romanii dispun de resurse mai mult decat limitate pentru economisire, mai ales in contextul crizei economice. Ce sfat le-ati da celor ce n-au inca o pensie facultativa? Cum ar trebui sa procedeze?
C.C.: Sunt doua elemente care, cred eu, ar trebui luate in calcul. Pe de o parte, evolutia economica din ultimul an ne-a amintit ca lucrurile se pot schimba extrem de rapid si nu neaparat in sens pozitiv. Dupa noua ani de crestere economica neintrerupta, de evolutie pozitiva a nivelului general de trai, anul trecut ne-am reamintit cu totii abrupt ca lucrurile pot merge si in sens contrar. Ne confruntam, din nou, cu un nivel ridicat de incertitudine. In astfel de momente, cred eu, oamenii devin (sau ar trebui sa devina) mai constienti de nevoia de a-si asigura un viitor mai stabil si de a economisi organizat pentru obiective viitoare, asa cum este si asigurarea unei pensii decente.
Pe de alta parte, trebuie sa aiba in vedere ca perioada si valoarea contributiilor, alaturi de evolutia fondului de pensii, sunt cele care determina suma de bani care se acumuleaza in contul personal si, ca atare, pensia de care se vor bucura la momentul retragerii din munca. In aceste conditii, nu cred ca amanarea poate fi o alegere buna.
Pentru cei care dispun de resurse pentru economisire, chiar si modice, sfatul meu ar fi sa aloce aceste fonduri in mod echilibrat intre investitiile pe termen scurt si cele pe termen lung, asa cum sunt si fondurile pentru pensionare.
Investitia intr-o pensie facultativa este cea care ofera libertatea de a decide suma cu care se contribuie, in functie de necesitatile si posibilitatile fiecaruia, contributia minima fiind stabilita la un nivel accesibil. La fondurile ING, de exemplu, suma minima a contributiei trebuie sa fie de 45 lei/luna. Este foarte important insa ca primul pas in aceasta directie sa fie facut cat mai devreme, pentru ca timpul de contributie sa devina aliatul nostru, permitand o acumulare cat mai mare.
Editor: Daniela GHETU
| Publicat pe 17.02.2010
|
