Timisorenii sunt preocupati in primul de rand de pensie, apoi de sanatate
Angajatorii prezenti la Forumul Economic Regional de la Timisoara considera ca cel mai interesant beneficiu pentru angajatii lor sunt pensiile private facultative (~42%), pe locul secund in preferintele acestora situandu-se, aproape la egalitate (33% - 35%), asigurarile de sanatate si abonamentele la clinici medicale private. Asigurarile de viata s-au clasat abia pe locul 5 in preferinte timisorenilor, cu 22,8% din optiunile exprimate, dupa bonusurile in numerar (prime), care au intrunit 28% din voturi.
Din declaratiile participantilor la eveniment, reiese ca asigurarile de sanatate, pensiile private facultative si asigurarile de viata ocupa ponderi aproximativ egale ca beneficii deja acordate in cadrul companiilor din Regiunea de Vest. Totusi, pe termen scurt, asigurarile de sanatate si pensiile private facultative se bucura de o mai mare popularitate in randul angajatorilor, care au raspuns sondajului intreprins de publicatiile PRIMM - Asigurari&Pensii cu ocazia FER Timisoara, in cea mai mare parte ca urmare a facilitatilor fiscale aplicabile acestor beneficii. Atat companiile care au introdus deja unul dintre cele trei beneficii, cat si cele care au declarat ca intentioneaza sa faca acest lucru in viitorul apropiat, fac parte preponderent din categoria celor de dimensiuni mici si medii, cu pana la 500 de angajati.
Pe termen mediu, pensiile private facultative conduc detasat in topul optiunilor, urmate de asigurarile de sanatate. In ceea ce priveste asigurarile de viata, numai 6%, din repondenti au declarat ca au intentioneaza sa introduca acest beneficiu, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, comparativ cu procentele de 21, respectiv 28% consemnate pentru asigurarile de sanatate si pensiile private facultative. Se poate aprecia ca existenta unor facilitati fiscale joaca un rol important in optiunea angajatorilor, diferenta intre produsele care se bucura de astfel de avantaje (pensii private si asigurari de sanatate) si cele lipsite de facilitati fiscale fiind semnificativa.
Din nefericire sentimentul de instabilitate legislativa indus sau intarit de amanarea maririi contributiilor la Pilonul II, in pofida prevederilor legii, determina o reticenta sporita angajatorilor si fata de pensiile private facultative, ca beneficiu pentru salariati. In esenta, exista temerea ca facilitatile fiscale existente, care constituie un argument hotarator in decizia angajatorului de a acorda beneficiul, ar putea cadea si ele victima dificultatilor generate de criza economica. O astfel de situatie ar afecta profund posibilitatea angajatorului de a-si respecta promisiunile facute angajatilor.
De remarcat, de asemenea, ca pensiile private au si cel mai ridicat grad de notorietate in randul participantilor, numarul raspunsurilor de tip "nu stiu/nu raspund" fiind cel mai redus in cazul lor. De altfel, ponderea acestui tip de raspuns creste sensibil pentru celelalte beneficii, atingand aproape 83% in cazul asigurarilor de viata. Se poate afirma ca gradul de educare financiara are un rol important in determinarea optiunii de cumparare, in acest sens campania sustinuta derulata in anii anteriori pentru pensiile private demonstrandu-si efectele. De asemenea, lipsa de comunicare interna si cultura manageriala specifice inca multor companii romanesti, in care managementul superior sau actionarul isi asuma in exclusivitate deciziile privind politica de personal, face ca parte din participanti - desi ocupa posturi care ii califica pentru detinerea de informatii detaliate cu privire la politica de personal a companiilor lor -, nu stiu, in fapt, care sunt intentiile managementului si posibilitatile financiare ale companiei cu privire la aceste aspecte.
Dintr-o perspectiva retail, maturitatea atinsa de asigurarile de viata isi spune cuvantul, procentul repondentilor care detin deja o asigurare de viata (44%) fiind sensibil mai mare decat al celor care contribuie pentru o pensie privata facultativa (24%).
De remarcat ca procentul celor care s-au declarat neinteresati de aceste produse (raspunsurile "nu" si "nu stiu/nu raspund") este mai ridicat in cazul pensiilor private facultative, in comparatie cu asigurarile de viata. Cu alte cuvinte, desi ar fi fost de asteptat ca asigurarile de viata sa fi atins un anumit grad de saturatie care sa favorizeze optiunea pentru pensii private facultative, realitatea demonstreaza ca potentialul pensiilor facultative este inca relativ slab exploatat, fiind necesara a informare mai sustinuta. De remarcat, de asemenea, ca numai 21% dintre persoanele care au declarat ca detin un contract de pensie facultativa si mai putin de 20% dintre cele care au o asigurare de viata au intrat in posesia acestora ca beneficii acordate de angajator. Asadar, comportamentul individual fata de achizitionarea acestor produse nu "asteapta" neaparat satisfacerea necesitatii de protectie si economisire cu ajutorul angajatorului, distributia retail avand reale sanse de reusita.
