SAR: realitatea trebuie privita in fata - oricat de nepopulara, reforma pensiilor este necesara!
"Pentru compensarea deficitului neacoperit la bugetul public de pensii, suma necesara echivaleaza cu majorarea TVA la 22% sau cu majorarea cotei unice la 25%, sau cu o crestere a impozitului pe profitul firmelor de la 16% la 25%. Mai devreme sau mai tarziu, realitatea va trebui privita in fata, deoarece estimarile FMI arata ca acest deficit se va largi pana la 4 miliarde € in 2025. Daca structura actuala a veniturilor bugetare si la fondul asigurarilor sociale se va mentine, va fi nevoie de o supra-taxa TVA de 8% (adica 27% in total) in 2025 pentru a sustine pensiile de stat aflate in plata", avertizeaza raportul anual de analiza si prognoza publicat de Societatea Academica Romana (SAR) sub titlul "Romania 2010 - Sfarsitul crizei, exemplul grec si agenda reala de reforma".
Potrivit analistilor SAR, una dintre principalele "maladii" de care sufera Romania in sectorul public isi are originile in tratarea bombei demografice a sistemului de pensii de stat in cel mai bun caz cu superficialitate, daca nu cu populism. Astfel, in ciuda cresterii varstei legale de pensionare, in anul 2009 varsta reala de pensionare a fost de 54 de ani (discrepanta fiind data de exceptii si legile speciale). In Grecia, varsta de pensionare este de 55 de ani, prin contrast cu 65 de ani sau peste in tarile nord-europene de la care Atena (sau Bucurestiul) cere ajutor atunci cand da de greu.
"In momentul de fata, sistemul de pensii este deja dezechilibrat,raportul dintre contributori si pensionari fiind deja de aproape 1:1, adica un salariat sustine plata pensiei pentru un pensionar. Acest lucru nu poate fi atribuit schimbarilor demografice, deoarece acestea abia de acum inainte face simtite efectele, ci avem de-a face cu efectul exclusiv al unor politici nesabuite", explica autorii raportului SAR. Printre acestea, faptul ca in loc sa creasca atractivitatea pentru investitii si sa rezolve rigiditatile pietei muncii, guverne succesive au preferat sa impovareze sistemul public de pensii prin incurajarea pensionarilor anticipate, solutie aparent buna pe termen scurt, dar inechitabila si foarte costisitoare intr-o perspectiva mai indelungata. Se adauga cresterea taxelor sociale, la sfarsitul anilor '90, care au stimulat evaziunea de la plata acestora, slabind o data in plus echilibrul bugetar. In sfarsit, maririle "electorale" de pensii din anii trecuti, realizate fara un studiu serios de impact, au dat lovitura de gratie bugetului public de pensii, aduncandu-l in pragul falimentului.
Ce este de facut? In viziunea SAR, masurile cuprinse in proiectul noii legi a sistemului unic de pensii sunt pe deplin justificate si adecvate, tinand cont de starea actuala a sistemului si, totodata, de tendintele manifestate in intreaga Uniune Europeana.
a. Descurajarea pensionarilor anticipate Majoritatea sistemelor de pensii din lume sunt structurate in asa fel incat asigura plata pentru circa 15 ani. Daca luam in considerare varsta standard de pensionare, in momentul de fata, in Romania sistemul de pensii asigura plata pensiilor in medie pentru 15 ani pentru barbati si 23 de ani pentru femei, tinand cont de speranta medie de viata a persoanelor care au atins varsta de 65 de ani (atentie, indicator diferit de speranta medie de viata la nastere, care ia in calcul si mortalitatea infantila sau decesele premature, din alte cauze). Tinand cont ca varsta medie reala de pensionare in Romania este de 54 de ani, inseamna ca ca de fapt foarte multe persoane isi petrec ca beneficiari ai sistemului public de pensii aproape o trime din viata. "Se ajunge astfel la drepturi foarte generoase, luand in considerare ca Romania este o tara relativ saraca", concluzioneaza SAR.
b. Egalizarea varstelor de pensionare - durata mai mica de contributie penalizeaza automat femeile la calculul pensiei, in medie ele obtinand o pensie cu 10% mai mica decat barbatii. In plus, pensionarea timpurie este o falsa solutie pentru "inegaltatea" data de statutul femeii in majoritatea familiilor, unde ele sunt exclusiv responsabile pentru indeplinirea muncilor gospodaresti si cresterea copiilor.
c. Eliminarea pensiilor speciale - diferentierea data de dificultatea, riscurile si responsabilitatea specifice locului de munca trebuie sa se faca prin plata diferita a acestei munci, ceea ce va presune, implicit, si un nivel diferit al pensiei. Autorii raportului arata ca "unificarea sistemului de pensii trebuie privita prin prisma interesului general si a capacitatii financiare a statului". In plan juridic, "argumentul conform caruia un drept acordat nu poate fi retras (idee care, de altminteri, nu este un principiu general de drept) trebuie interpretat cu grija, mai ales cand e vorba de drepturi sociale oferite prin politici publice redistributive, pentru ca altfel apar situatii total aberante. Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) considera ca statul dispune de o marja larga de manevra in conturarea politicilor sociale si ca acesta este cel mai in masura sa decida modificarea politicilor sociale pentru a le adapta contextului social si economic, inclusiv prin diminuarea valorii pensiei. Singura zona in care CEDO ar putea interveni este aceea a obligarii statului sa asigure drepturi sociale la un nivel minim (Articolul 3: interzicerea tratamentelor inumane si degradante) in cazul pensiilor foarte mici".
d. Decuplarea valorii pensiei de cea a salariului mediu - surprinzator, autorii raportului SAR pun in evidenta un fapt mai putin mediatizat: "Unul din miturile actuale legate de pensii in Romania se refera la valoarea mica a acestora. In realitate, cei care se pensioneaza la limita de varsta cu stagiu complet de cotizatie primesc in medie o pensie neta de circa €240, adica 74% din salariul mediu net. Asemenea rate de inlocuire sunt peste pragul saraciei si printre cele mai mari din regiune (Banca Mondiala, 2009). In Europa de Vest se ajunge la asemenea rate de inlocuire doar prin cumularea pensiilor obligatorii cu cele voluntare private (OECD, 2007). Existenta multor pensii mici in Romania se explica prin pensionarea frecventa inainte de varsta standard". Asadar, "dezlegarea" dinamicii pensiilor de cea a salariilor ar putea contribui, pina la urma, la stimularea economisirii. In orice caz, "Actualul proiect de lege al guvernului reprezinta un compromis, cresterea punctului de pensie urmand pentru urmatorii 20 de ani sa tina seama atat de inflatie cat si de salarii", apreciaza SAR.
e. Largirea bazei de impozitare - "este nevoie de largirea bazei de impozitare si de o mai ferma aplicare a prevederilor legale deja existente. Acum legislatia permite utilizarea frecventa a contractelor de prestari servicii sau drept de autor, desi in realitate natura sau durata muncii ar necesita incheierea unui contract complet. Asadar, oricat de neplacut ar fi pentru diverse categoriii in prezent favorizate, este nevoie de o dubla abordare din partea guvernului: pe de o parte, includerea diverselor tipuri de venituri asimilabile unui contract de munca in calculul CAS; pe de alra parte, limitarea abuzarii contractelor alternative", se explica in raport.
