SAR: Deficitul bugetului public de pensii ar putea ajunge la 6% din PIB
Pensionarea anticipata, utilizata intensiv ca solutie "antisomaj" in perioada anilor '90, si cresterea nesustenabila a pensiilor din sistemul public sunt principalele cauze ale accentuarii deficitului inregistrat de bugetul asigurarilor sociale din Romania, sustine Societatea Academica Romana (SAR). Astfel, potrivit datelor prezentate recent, la un seminar de specialitate, de Suzana DOBRE, Director Executiv al Sociatatii Academice Romane, deficitul bugetului asigurarilor sociale, estimat la cca. 1% din PIB pentru anul 2009, va urca pina la aprox. 6% din PIB pina in anul 2050, daca actualele conditii de functionare ale sistemului public de pensii se vor mentine neschimbate.
Aceasta nu este primsa avertizare lansata de SAR. In iunie 2007, Suzana DOBRE si Sorin IONITA afirmau, in lucrarea "Pensiile - un Caritas asaltat de politicieni": "Cu 1:1 angajati / pensionari "de stat" si un procent al contributiilor CAS de aproximativ 30% din salariul total, orice copil de scoala primara poate calcula pensia medie ca fractie din salariul mediu: tot in jur de 30%, fireste. Ceea ce reprezinta o suma dureros de mica, dar bani in plus in sistem n-au de unde sa apara, iar contributiile nu mai pot urca, pentru ca sunt deja printre cele mai mari din UE. Cel mult, se pot face incercari de a redistribui saracia intre categoriile de pensionari. Dar orice politician care promite minuni, pe baza unui perpetuum mobile de productie proprie, este un demagog." Daca autorii acestei afirmatii se pot bucura ca realitatea le confirma aprecierile facute cu doi ani in urma, beneficiarii sistemului public de pensii sunt cei care trebuie sa se confrunte zi de zi cu un nivel de trai nesatisfacator. Cat despre viitorii pensionari ... acesta nu este decat un semnal in plus ca trebuie sa-si ia propria soarta in maini si sa economiseasca din timp pentru a-si asigura o pensie din resursele proprii.
Ce este de facut si in ce masura cresterea varstei de pensionare, sugerata si de Banca Mondiala, poate fi o solutie pentru aducerea deficitului bugetului public de pensii in limite acceptabile. Pe de o parte, tinand cont de speranta de viata redusa a romanilor, in comparatie cu alte state europene - de numai 13 ani pentru barbati si 21 de ani pentru femei, dupa actuala varsta de pensionare -, face ca ideea de a ridica varsta de pensionare sa fie foarte greu de aplicat si sa para cel putin cinica. Pe de alta parte, chiar daca varsta legala de pensionare ar creste, cata vreme practica pensionarilor anticipate va continua in termenii actuali, varsta medie reala de pensionare se va mentine tot in intervalul 52 - 54 ani.
Pe de alta parte, echilibrarea bugetului prin cresterea contributiilor este, de asemenea, indoielnica, cata vreme nivelul contributiilor sociale este deja foarte mare, la pragul suportabilitatii. "O noua crestere in acest domeniu nu ar face dact sa creasca ponderea economiei informale" afirma Suzana DOBRE. La polul opus, scaderea sau inghetarea pensiilor, masura extrem de nepopulara, ar impinge si mai mult catre pragul saraciei o categorie de populatie deja defavorizata.
In aceste conditii, Societatea Academica Romana propune urmatorul pachet de solutii: · Renuntarea la pensionarea anticipata si asigurarea corectitudinii acordarii pensiilor de invaliditate · Inghetarea temporara a pensiilor, crearea unui sistem de indexare realist bazat pe cresterea preturilor · Egalizarea varstelor de pensionare dintre femei si barbati · Imbunatatirea colectarii contributiilor · Unificarea fondurilor speciale de pensii · Clarificarea diferitelor forme de protectie sociala pentru varstnici pentru a pastra atat principiul solidaritatii cat si al contributivitatii.
Editor: Daniela GHETU
| Publicat pe 29.04.2009
