O populatie batrana, cu pensii mai mici si obligata sa munceasca mai multi ani. Perspectivele nu par prea luminoase pentru viitorii pensionari, cu atat mai mult cu cat prea putini dintre acestia, oriunde in lume, stiu cat de mari vor fi veniturile de care vor dispune la batranete. Ce este de facut pentru a transforma incertitudinea in cunoastere? Cum trecem de la consum la economisire? Cum se imbina cheltuielile actuale cu finantarea celor viitoare si, mai ales, ce rol au angajatorii in rezolvarea acestei ecuatii? Se poate imagina o strategie win-win, care sa construiasca un viitor sigur pentru angajati si un prezent profitabil pentru angajatori? Ne propunem sa raspundem acestor intrebari printr-o serie de articole care debuteaza in acest numar. Pentru inceput, intrebarea este ... CUM STAM?
Cunoscutul adagio "banii n-aduc fericirea" este tot atat de adevarat pentru pensie ca si pentru dragoste. Dar daca "fericirea" este rezultatul armoniei familiale, respectului si utilitatii sociale, precum si al satisfacerii unor aspiratii personale, cu siguranta "banii" au un rol important de jucat ca toate acestea sa existe. Cu siguranta, stilul de viata la pensie, mai mult sau mai putin satisfacator, va fi determinat de veniturile disponibile. Sau, din perspectiva tineretii, s-ar putea spune "gandeste-te ce viata vrei sa duci, ca sa stii cati bani trebuie sa economisesti".
Cum privesc oamenii perspectiva pensionarii in acest moment? Se pare ca, desi perceptia asupra viitorului lor de pensionari nu este dintre cele mai optimiste, multi dintre cetatenii activi nu fac sau nici nu stiu ce sa faca pentru a evita lipsurile materiale la batranete.
Mai bine de jumatate dintre britanici, locuitorii unei tari care se poate considera leaganul serviciilor financiare moderne, nu economisesc suficient pentru a-si asigura confortul financiar la varsta pensionarii si nu stiu cum vor face fata cheltuielilor atunci cand vor parasi serviciul, constata compania de asigurari de viata SCOTTISH WIDOWS cu ocazia unui amplu sondaj de opinie.
Lucrurile nu stau mai bine nici pe continent. Circa 36% dintre francezi apreciaza ca vor fi nevoiti sa mai lucreze, cel putin in regim part-time, si dupa varsta de pensionare, in principal din motive financiare, iar numai 15% dintre ei se asteapta ca veniturile de care vor dispune la pensie sa le permita mentinerea nivelului de trai cu care s-au obisnuit in viata activa. Aproape tot atat de pesimisti se arata si ungurii, numai 25% dintre barbatii unguri si 15% dintre femei avand convingerea ca pensionarea nu este sinonima cu saracia. Mai mult, circa jumatate din cetatenii activi din Ungaria sunt total nepregatiti din punct de vedere financiar pentru pensionare , circa 34% dintre angajati maghiari economisind pentru pensie, in timp ce restul intentioneaza sa-si suplimenteze pensia de stat lucrand si dupa varsta de pensionare sau nu manifesta nici o preocupare fata de acest subiect.
Nu numai europenii isi privesc viitorul cu ingrijorare. Perspectiva unei batraneti afectata de saracie pare sa fie una dintre cele mai puternice angoase ale japonezilor, 85% dintre acestia declarandu-se ingrijorati cu privire la veniturile de care vor dispune la pensie. Dintre acestia 42%, care au economisit pe masura puterii lor financiare, sunt extrem de ingrijorati de masura in care economiile lor corespund necesitatilor, cu atat mai mult cu cat valoarea activelor acumulate s-a deteriorat in ultimul an, iar capacitatea de economisire se afla intr-o pronuntata scadere ca urmare a stagnarii economice. Alti 22% dintre japonezi nu au realizat insa nici un fel de economii pentru pensie.