Revista PRIMM: Fondurile de pensii private testeaza mirajul investitiilor pe pietele externe
In urma cu un an, marea majoritate a companiilor de pensii private estimau ca fondurile de pensii nu vor incepe sa investeasca pe pietele financiare externe mai devreme de 2-3 ani. Totusi, datele raportate pentru finele lunii septembrie 2008 arata ca deja 17% din banii fondurilor de pensii obligatorii (Pilonul II) si 10% din cei ai fondurilor facultative (Pilonul III) erau investiti in instrumente financiare de peste granita Romaniei. Este mult, este putin? De ce au iesit fondurile de pensii private peste granita atat de repede? In ce au investit ele in afara Romaniei? Ce spun administratorii fondurilor despre aceasta tendinta? Care este practica regionala (in Europa Centrala si de Est) privind investitiile in strainatate ale fondurilor de pensii? Aflati in continuare...
Fondurile de pensii private din regiunea Europei Centrale si de Est (ECE) au investit pana acum peste 4,5 miliarde euro in afara tarilor din care provin, adica aproape 6,5% din volumul total de active nete administrate, potrivit datelor analizate de Revista PRIMM Asigurari&Pensii. Datele au luat in calcul fondurile de pensii din toate cele 11 state din regiunea ECE care au aplicat sisteme de pensii private dupa modelul multipilon al Bancii Mondiale, asemanator celui din Romania. Cu alte cuvinte, ponderea investitiilor facute in strainatate de fondurile de pensii din Romania se situeaza peste media regionala. La sfarsitul lunii septembrie, fondurile romanesti de pensii private aveau investitii de aproape 25 milioane euro (din activele nete totale de 150 milioane euro) in afara Romaniei.
Ce spun administratorii fondurilor?
De altfel, fondurile locale de pensii private au investit in afara tarii pentru ca nu au avut incotro, spun majoritatea administratorilor. Piata financiara interna este inca prea putin dezvoltata atat cantitativ (capitalizarea Bursei de la Bucuresti este redusa, la fel ca si numarul de emitenti), cat si calitativ (pe piata romaneasca lipsesc unele instrumente foarte atractive pentru fondurile de pensii, cum ar fi obligatiunile corporative, de exemplu), motiv pentru care fondurile de pensii private au inceput sa caute si sa valorifice oportunitati de investitii peste granita.
Care sunt comentariile administratorilor fondurilor? "Diversificare" si "adapostire" sunt cuvintele folosite cel mai des, pentru a explica tendinta fondurilor de pensii de a investi in afara Romaniei. "Diversificarea riscului este motivul principal pentru care fondurile de pensii investesc in afara tarii. Nu e vorba numai de riscul geografic, se poate vorbi si despre o mai buna diversificare sectoriala decat permite piata locala. Evident, toate investitiile in afara tarii presupun niste oportunitati de randament adecvate, nu se merge pe alte piete fara considerente de randament relativ", spune Dorin BOBOC, Director de Investitii al ALLIANZ-TIRIAC Pensii Private.
Exista trei motive principale pentru a investi in strainatate, declara si Emilia BUNEA, Director general al ING Fond de Pensii: lichiditatea, reducerea riscurilor si oferta mai bogata de instrumente financiare din afara Romaniei. In primul rand, este vorba de acces la piete cu lichiditate mai mare decat cea a Romaniei. La capitolul reducerii riscurilor, situatia este clara: o piata financiara mica, asa cum este cea romaneasca, este mai volatila si deci mai riscanta - asa ca investitiile peste granita cauta sa minimizeze riscul plasamentelor. "In plus, pietele externe ofera o varietate mai mare de instrumente si de companii emitente, ceea ce permite o flexibilitate mai mare in elaborarea unei strategii de investitie. Ca exemplu, unele sectoare nu sunt deloc reprezentate pe piata romaneasca, dar un manager de fond ar putea dori sa obtina expunere pe acestea - un exemplu ar fi industria auto", spune BUNEA.
Anne-Marie MANCAS, Director Financiar al GENERALI Fond de Pensii, completeaza: "Nu trebuie sa uitam ca fondurile de pensii au anumite limitari de risc impuse de lege, si anume au voie sa investeasca pana la 5% din activele fondului pe un emitent si 10% maxim pe un grup de emitenti. In conditiile in care activele fondurilor de pensii cresc lunar, necesitatea diversificarii portofoliului reprezinta ratiunea principala a cautarii de noi oportunitati investitionale."
Datele arata ca pana acum plasamentele facute in strainatate de fondurile romanesti de pensii au vizat in principal obligatiunile corporative, dar si actiunile. In cazul primelor, este vorba de cele mai multe ori de obligatiuni emise in lei, dar care se tranzactioneaza pe piete reglementate din afara Romaniei - de exemplu, in Luxemburg sau la Londra. Astfel, desi aceste investitii nu presupun expunerea fondurilor de pensii la vreun risc valutar, ele sunt totusi considerate investitii "straine".
"Nu exista o metoda 100% corecta de clasificare a investitiilor straine facute de fonduri. In cazul obligatiunilor descrise mai sus se poate sustine ca ele nu sunt cu adevarat straine, pentru ca sunt emise in lei si poarta cu ele riscul de tara prin moneda. Pentru a ilustra dilema, exista obligatiuni BRD emise in lei si listate la Luxemburg. Banuiesc ca si astea au fost clasificate ca investitii in strainatate, desi sunt investitii 100% in Romania", afirma Dorin BOBOC. De ce fondurile au ales in primul rand obligatiunile corporative, ca tinta a plasamentelor peste hotare? "Unele obligatiuni corporatiste ofera actualmente randamente atractive, datorita cresterii la niveluri fara precedent a spread-urilor de risc de credit", explica Emilia BUNEA.
In schimb, Eugen VOICU, Director General al AVIVA Pensii, spune ca de fapt unele fonduri s-au grabit sa cumpere aceste instrumente pentru a-si majora artificial performanta investitionala obtinuta. "Ce s-a intamplat acum este copierea unui model care permite ca obligatiunile corporative cumparate cu discount sa fie "de ajutor" la randamente mari, pe loc, prin includerea discount-ului in activ la data achizitiei. Presiunea creata in piata a facut ca mai multi administratori sa copieze reteta ca sa tina pasul. Este vorba de acele obligatiuni corporative emise de banci straine si denominate in lei. De aici rezulta trecerea granitelor si expunerea asa de mare in exterior", sustine VOICU. De altfel, aceasta practica a fost sesizata si de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care a lansat o norma care sa corecteze distorsiunile din acest domeniu si sa readuca la normal performantele investitionale ridicate artificial, prin metode contabile.
In orice caz, fondurile de pensii private vor continua sa investeasca in strainatate, desi marea majoritate a expunerii o vor avea in continuare fata de piata financiara interna, spun administratorii fondurilor. Ca si pana acum, motivele iesirii peste granita vor fi aceleasi: cautarea de lichiditate, diversificare si oportunitati mai bune decat cele de pe piata romaneasca. In plus, nu este de neglijat ca legislatia nu limiteaza in nici un fel investirea banilor in strainatate de catre fondurile de pensii.
Din acest punct de vedere, fondurile de pensii private din Romania sunt net avantajate fata de cele din restul regiunii, pentru ca nu au piedici legislative in calea explorarii oportunitatilor de investitii din afara tarii. Legislatia romaneasca trateaza in acelasi mod instrumentele financiare din Romania, statele Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European, permite investitii in titluri de stat din SUA, Japonia, Canada, in obligatiuni private straine emise de entitati supranationale (Banca Mondiala, FMI, BERD si alte institutii asemanatoare) si in instrumente financiare emise de multe alte state.
Care este practica din regiune?
Investitiile realizate in afara tarii de provenienta reprezinta o practica destul de comuna in regiunea Europei Centrale si de Est (ECE). Potrivit analizei realizate de revista PRIMM Asigurari&Pensii, fondurile de pensii private din aceasta zona au investit peste 4,5 miliarde euro in afara tarii de origine, adica 6,5% din activele nete aflate in administrare. Peisajul regional al investitiilor peste granita este insa foarte eterogen, fiind influentat de gradul de maturitate a pietei de pensii private ("varsta" acesteia, dar si dimensiunea activelor acumulate), a pietei financiare (adancimea pietelor bursiere si disponibilitatea instrumentelor atractive pentru fonduri), dar si de limitarile legislative privind investitiile fondurilor in afara tarii.
In termeni relativi, fondurile de pensii private care investesc cel mai mult peste granita sunt cele din statele baltice (Estonia, Letonia si Lituania) - cele mai mici fonduri de pensii din regiune, care provin si din cele mai mici piete financiare. Din acest motiv, fondurile de pensii din tarile baltice investesc aproximativ doua treimi din active in afara statului de origine, adica peste 1,3 miliarde euro din totalul de peste 2 miliarde euro, sume aflate in administrare. Fondurile baltice prefera plasamentele in Luxemburg si Franta, ca si in restul Vestului Europei.
In termeni absoluti, fondurile din Ungaria au cele mai mari investitii in afara tarii: circa 1,5 miliarde euro (din care mai mult de 1,1 miliarde euro la fondurile obligatorii) - profitand de legislatia permisiva. Ungaria a introdus sistemul de pensii private facultative in 1994 si pe cel de pensii obligatorii in 1998, fiind prima reformatoare dintre tarile Europei Centrale si de Est. De atunci, Ungaria si-a reformat de mai multe ori legislatia domeniului, inclusiv in zona investitiilor permise fondurilor de pensii, ajungand astazi una dintre cele mai liberale piete de pensii private din regiune.
In Polonia, cea mai mare piata de pensii private din regiune, cu active pe segmentul obligatoriu de peste 41 miliarde euro, investitiile in strainatate sunt limitate prin lege la maximum 5%, iar fondurile nu forteaza aceasta limita, fiind in prezent la 1% (peste 400 milioane euro). In afara Poloniei, fondurile prefera actiunile listate, depozitele bancare si titlurile de stat.
In Croatia, o piata de dimensiune medie, fondurile de pensii private se inscriu in media regionala, plasand aproximativ 5%-6% din active in afara tarii. Fondurile obligatorii, care au active substantial mai mari decat cele facultative, sunt mai inclinate spre investitiile in strainatate (circa 180 milioane euro), in timp ce fondurile facultative plaseaza doar 5 milioane euro in afara Croatiei. Pe pietele externe, fondurile croate de pensii adopta un comportament investitional agresiv, preferand actiunile listate si fondurile mutuale - acestea reprezentand intre 84% si 98% din plasamentele straine ale acestor fonduri.
In acelasi timp, in Cehia, cea mai mare piata de pensii facultative din regiune, investitiile in strainatate ale fondurilor de pensii s-au stabilizat in ultima perioada la circa 10%, adica aproape 700 milioane euro. In Bulgaria, ponderea investitiilor peste granita a crescut odata cu majorarea activelor fondurilor de pensii si a explodat dupa ce limitarile legislative au fost eliminate - fondurile din Bulgaria avand investitii de peste 133 milioane euro in afara tarii.
Care este concluzia? Fondurile de pensii din Romania s-au dovedit precoce la acest capitol si au avut libertate deplina de actiune, investind inca din primele zile in afara tarii, pentru a fugi de pe pietele financiare locale, prea putin adanci, si pentru a valorifica oportunitati investitionale de peste hotare. Cea mai mare parte a expunerii fondurilor locale de pensii va continua insa sa fie pe piata romaneasca, componenta de investitii in strainatate urmarind sa asigure diversificarea necesara, precum si o lichiditate sporita, pe masura ce fondurile de pensii vor creste in anii viitori.
