In perioada mai - iunie 2006, IMAS a realizat, la solicitarea Centrului Parteneriat Pentru Egalitate, o cercetare calitativa privind opiniile si atitudinile femeilor in legatura cu problemele legate de reformarea sistemului de pensii.
Cercetarea s-a concentrat pe investigarea urmatoarelor aspecte: cunostinte, informatiile pe care le au femeile despre sistemul de pensii actual, puncte de vedere privind reglementarile actuale referitoare la pensiile private, cunostinte ale persoanelor intervievate despre reforma sistemului de pensii si evaluarea schimbarilor propuse de noua legislatie in domeniul pensionarii din perspectiva angajatilor care vor beneficia de aceste modificari.
Cercetarea a utilizat metode calitative de studiu (focus-grupul) si, tocmai de aceea, rezultatele nu pot fi generalizate la intreaga populatie tinta, ele indicand doar puncte de vedere, motivatii ale subiectilor participanti la studiu.
Cu o viata dominata de grija zilei de maine, majoritatea celor intervievate au afirmat ca le este greu sau chiar nu vor sa se gandeasca la un viitor pe care il identifica de cele mai multe ori cu saracia, batranetea, neajunsurile, tristetea, lipsa medicamentelor, bolile, dependenta de familie. In acest context, cele mai importante obstacole de imagine in calea promovarii sistemului de pensii private care au reiesit in timpul discutiilor de grup provin din neincrederea publicului in ideea de fond privat, din lipsa de informare in domeniu si a unei/ unor institutii credibile care sa garanteze administrarea corecta a banilor depusi.
Prezent nesigur
Conditia salariatului in Romania de astazi este descrisa de majoritatea participantelor la focus-grupuri ca situatie cu multe necunoscute, de aceea expusa schimbarilor in orice moment. Cele mai multe opinii despre conditia salariatului sunt fataliste: astfel, in mica masura, angajatii pot sa controleze statutul de angajat iar ceea ce se intampla in bine la serviciu este de cele mai multe ori pus pe seama "sansei", a norocului.
Foarte putine respondente se pot lauda cu un loc de munca ce corespunde pregatirii sau aspiratiilor lor. Cele mai multe se declara multumite de faptul ca au un loc de munca si ca "in fiecare luna primesc salariul, indiferent cat de mic". Factorii care influenteaza negativ opiniile despre cariera sunt in general volatili: un capriciu al patronului, in cazul celor care lucreaza in intreprinderi private, sau o restructurare venita din senin, in cazul celor din intreprinderi publice. Foarte rare sunt cazurile in care, atat in mediul privat, cat si in cel public, angajatele considera ca drepturile le sunt respectate, au sentimentul ca evolueaza profesional in baza unor criterii de performanta, sau ca sunt motivate de managementul intreprinderii, altfel decat prin "sanctiune".
"Viitorul e prea indepartat ca sa ne gandim la el"
Pe fondul acestei atitudini privind locul de munca, nici perspectiva asupra viitorului nu e mai putin in mana hazardului. Impresia generala in urma discutiilor de grup este ca majoritatea salariatelor sunt foarte putin informate cu privire la drepturile lor in general si cu atat mai mult, la sistemul de pensii. Cu cat varsta salariatelor este mai indepartata de varsta pensionarii, cu atat interesul pentru informatie in acest domeniu este mai mic. Nici persoanele care se afla mai aproape de pensionare nu au repere clare in ceea ce priveste sistemul de pensii.
"Nu prea am auzit, pentru ca nu prea m-a interesat domeniul (n.r. - cel al pensiilor private). Nici nu am intrat bine in activitate asa ca... de ce sa ma gandesc la sfarsitul ei?" (Laborant, 22 ani, studii medii, venituri lunare pana in 500 RON).
La modul foarte general, pensionarea inseamna pentru respondente: saracie, batranete, neajunsuri, tristete, lipsa medicamentelor, boli, dependenta de familie.
Sunt foarte putine persoanele care declara ca fac economii cu gandul la viitor. Salariile sunt foarte mici, iar creditele de consum sunt accesibile pentru categoriile de salariate intervievate (focus-grupurile au cuprins persoane cu venituri mici si medii). Comportamentele de economisire se manifesta, in opinia participantelor la focus-grupuri, la varste inaintate sau la persoanele care au venituri ceva mai mari. Pentru clipa de fata, viitorul celor mai multe dintre respondente depinde de pensia pe care o vor primi de la stat, de veniturile pe care le obtine partenerul de viata sau de membrii ceva mai instariti ai familiei.
Pensiile private: o necunoscuta...
Pensiile private sunt relativ necunoscute participantelor la focus-grupuri. Majoritatea nu au auzit de fondurile de pensii private, iar cele care s-au intalnit cu notiunea de fond privat de pensii si-au exprimat lipsa de incredere fata de acestea. Cateva dintre persoanele cu studii superioare ar cotiza pentru un fond de pensii private, dar inca nu si-au pus aceasta problema concret. O singura persoana din grupurile de discutie avea o asigurare de viata. Majoritatea persoanelor intervievate si-au exprimat insa retinerea fata de ideea de fond (de investitii, de pensii), care este inca puternic asociata cu fraudele legate de desfiintarea SAFI sau FNI.
Opinii despre reforma sistemului de pensii
Informatiile despre reforma sistemului de pensii nu au ajuns la nici una dintre persoanele intervievate. In opinia acestora, cauza este reprezentata de faptul ca mass-media evita sa informeze asupra subiectelor serioase si importante. Salariatele mai in varsta detin intr-o oarecare masura cunostinte despre sistemul de pensii, care provin din experienta colegilor, rudelor care au iesit deja la pensie. Impresia generala este ca cei mai multi evita sa se gandeasca la perioada de dupa pensionare, care nu este perceputa ca o perioada fericita a vietii.
La modul general se poate spune ca salariatele nu vad, in clipa de fata, alternativa la sistemul de pensii de stat.
Se stie ca varsta de pensionare va creste. Acesta a fost subiectul cel mai dezbatut in focus-grupuri. Toate participantele au dezaprobat ideea maririi varstei de pensionare pentru femei. Argumentele lor provin, in general, din impartirea traditionala a rolurilor de gen: barbatii muncesc mai putin, femeile au viata mai grea si de aceea ajung la varsta pensionarii mult mai obosite decat sotii lor; femeile trebuie sa aiba grija de familie de aceea, la un moment dat, trebuie sa se retraga pentru a ingrijii nepotii.
Beneficii si dezavantaje
Participantelor la focus-grupuri li s-a cerut sa citeasca scurte rezumate ale proiectelor de reformare a sistemului de pensii din Romania si apoi sa comenteze aceste propuneri legislative.
Pensiile private facultative - de la 1 ianuarie 2007
Primul fond de pensii private va fi cel facultativ, la care asiguratii vor putea contribui optional. Contributia pentru fiecare angajat va fi de maximum 15% din venitul lunar. Angajatul va participa la fond cu sume deductibile in limita a 200 euro pe an. Pe langa aceasta suma, mai poate contribui facultativ si angajatorul cu alti 200 euro pentru fiecare angajat, iar suma i se va scadea din impozitul pe profitul anual. La fondul facultativ va putea contribui orice persoana, neexistand nici o restrictie de varsta. In caz de deces al contribuabilului, banii investiti vor fi mosteniti de urmasi.
Singurul avantaj al sistemului de pensii private facultative este, in opinia respondentelor, faptul ca pensia poate fi mostenita de catre urmasi (ceea ce nu se intampla cu pensiile din sistemul public). Celelalte prevederi legale sunt foarte indepartate de nevoile si posibilitatile persoanelor cu venituri mici si medii intervievate.
Toate comentariile participantelor la focus-grupuri demonstreaza ca proiectul pare utopic, majoritatea neavand incredere ca angajatorii ar putea fi convinsi sa plateasca vreo suma in contul pensiei angajatilor, indiferent cate avantaje ar avea.
"Si asta e un lucru bun ca banii pe care ii dai, in caz de deces, urmasii te pot mosteni, pe cand, daca eu mor cu un an inainte de pensionare, banii pe care i-am cotizat...." (controlor tehnic de specialitate, industria textila, 25 ani, studii medii, venituri lunare pana in 500 RON).
"Cine isi permite sa plateasca 15% din venitul lunar? Cei care au trei milioane opt sute, cat e minimul pe economie, nu-si permit si nu-si vor permite, una e pe hartie, alta e in mana". (inginer metalurg, 38 ani, studii medii, venituri lunare pana in 1.000 RON).
Pensiile private obligatorii - de la 1 ianuarie 2008
Participarea la fondurile private obligatorii este impusa prin lege si au voie sa contribuie tinerii pana in 35 de ani, precum si angajatii pana in 45 de ani, dar facultativ. Salariatii vor avea posibilitatea sa-si aleaga fondul privat la care sa contribuie. Proiectul de lege prevede ca un fond privat de pensii va avea minimum 50.000 de participanti. Fondurile private vor fi supravegheate de o Comisie de Supraveghere a Pensiilor Private, iar fondurile sunt obligate sa-si stabileasca un fond de rezerva. In viitor, tinerii care vor contribui la sistemul de asigurari sociale vor avea pensii mai mici de la stat, dar acest lucru va fi compensat de pensiile private.
Legea referitoare la Pensiile Private Obligatorii, dezbatuta de focus-grupuri, a generat mai multe comentarii negative decat referirile la pensiile facultative. Pe langa reactia de respingere pe care au manifestat-o participantele, se poate vorbi despre o mare greutate in a intelege despre ce e vorba. Notiunea de fond de pensii private este relativ necunoscuta participantelor si este in general asociata cu imaginea proasta a fondurilor de investitii care au dat faliment.
Perspectiva de a fi obligate sa cotizeze la un fond de pensii private nemultumeste majoritatea subiectilor, care, pe de o parte, se tem ca sumele cu care au contribuit la sistemul de stat se vor pierde in acest fel, iar pe de alta parte, nu au incredere in aceste fonduri private si nici in vreo forma de supraveghere (comisie).
"De ce sa cotizez la un fond de pensii private?! Ma duc la o banca, imi strang bani intr-un cont si, cand am nevoie, ii folosesc. Adica, de ce trebuie sa mai trec prin acest fond de pensii?". (inginer metalurg, 38 ani, studii medii, venituri lunare pana in 1.000 RON).
"Trebuie sa ai venituri mai mari ca sa poti cotiza. In cazul salariului minim pe economie si in conditiile in care trebuie sa achiti cheltuielile mari de zi cu zi... e cam greu sa cotizezi si la un fond de pensii private. (casier supermarket, 24 ani, studii medii, venituri lunare pana in 500 RON).
Lipsa de incredere...
Increderea respondentelor in capacitatea autoritatilor de a rezolva problemele celor care i-au ales este foarte scazuta. In acest context, faptul ca fondurile de pensii private vor fi supravegheate de o comisie desemnata sa faca acest lucru nu creste in vreun fel sentimentul de siguranta pe care l-ar putea avea beneficiarii reformei pensiilor.
Cele mai importante obstacole de imagine in calea promovarii sistemului de pensii private provin din urmatoarele aspecte relevate in timpul discutiilor de grup: neincrederea publicului in ideea de fond privat, lipsa de informare in domeniu, lipsa unei/unor institutii credibile care sa garanteze administrarea corecta a banilor depusi de salariati.
Punctele pozitive ale reformei, asa cum a reiesit din interviuri, consta in faptul ca va fi realizata in trepte (pensiile private nu vor fi obligatorii inca de la inceput) si in faptul ca pensia va putea fi mostenita. Dezavantajele reformei pensiilor constau, din perspectiva tuturor subiectilor cresterea varstei de pensionare (mai ales in cazul femeilor) si in faptul ca banii vor fi gestionati de fonduri private.
Ce va fi?
Incepand cu anul viitor, aproape trei milioane de romani sunt asteptati sa contribuie la fondurile de pensii administrate privat. Primele colectari, sunt prevazute sa aiba loc in iulie 2007 iar in primul an de functionare se estimeaza ca vor participa circa 1,5 milioane de persoane cu varsta de pana la 35 de ani care vor adera obligatoriu la un fond privat. La acestea se vor adauga, un numar similar de persoane cu varste cuprinse intre 35 si 45 de ani care vor dori sa cotizeze si la un fond privat de pensii.
Cu toate ca a ramas mai putin de un an pana cand primul roman va cotiza la un fond de pensii private in momentul de fata multi dintre romani nu au auzit de fonduri de pensii private sau chiar de notiunea de pensie privata. In lipsa unei campanii sociale de comunicare din partea autoritatilor sunt foarte putini cei care se informeaza din proprie initiativa pe aceasta tema iar si mai putini sunt cei care au o optiune serioasa si asteapta doar aparitia fondurilor de pensii private in Romania pentru a cotiza.
Odata informati si dupa ce constientizeaza necesitatea, dar mai ales importanta, contributiei la un sistem de pensii private un salariat trebuie, mai mult decat orice, sa aiba incredere in fondul de pensii la care cotizeaza.
In aceste conditii, anul viitor, daca li se va castiga increderea, multi romani vor fi pusi in fata unei dileme: sa plateasca o parte din venit ca rata pentru un credit de consum si sa beneficieze imediat de obiectul creditului? Sau sa cotizeze aceeasi parte din venit cu gandul la viitor?
Scurta descriere a participantilor la focus-grupuri
Focus-grup 1, 8 persoane:
Femei;
20-35 ani;
venituri mici (330 - 500 RON/luna);
studii medii;
numar egal de persoane care lucreaza in domeniul serviciilor cu cel al persoanelor care lucreaza in productie;
Focus-grup 2, 8 persoane:
Femei;
35-50 ani;
venituri mici (330 - 500 RON/luna);
studii medii;
numar egal de persoane care lucreaza in domeniul serviciilor cu cel al persoanelor care lucreaza in productie;
Focus-grup 3, 8 persoane:
Femei;
35-50 ani;
venituri medii (500 - 1.000 RON/luna);
studii superioare;
numar egal de persoane care lucreaza in domeniul serviciilor cu cel al persoanelor care lucreaza in productie;
Sursa: Studiu Calitativ - Focus-grup cu femei active pe piata muncii din Bucuresti, Realizat de IMAS, Bucuresti, Romania, in perioada mai-iunie 2006, la cererea Centrului Parteneriat Pentru Egalitate pentru proiectul Dimensiunea de gen a reformei pensiilor in Romania.
