UNGARIA este prima tara din Europa Centrala si de Est care si-a reformat sistemul public de pensii, prin introducerea segmentului privat multipilon, dupa modelul Bancii Mondiale. Astfel, Ungaria a ajuns a doua piata ca marime in regiunea central si est-europeana, atat pe segmentul de pensii obligatorii, cat si pe cel facultativ. Ungurii se confrunta cu aceleasi probleme de reducere si imbatranire a populatiei ca si restul Europei: populatia sa va scadea cu cel putin 13% pana in 2060, iar rata de dependenta a varstnicilor va creste pana la 58% in acelasi orizont de timp, potrivit Eurostat. Acum, Ungaria se pregateste de o noua reforma: introducerea "solutiei multifond" pe Pilonul II si diversificarea investitiilor fondurilor de pensii.
Arhitectura sistemului Spre deosebire de Polonia (cea mai mare piata de pensii obligatorii din regiune) si de Cehia (cea mai mare piata de pensii facultative din regiune), Ungaria are ambele segmente - atat Pilonul II, cat si III - destul de bine dezvoltate. Ungaria a introdus prima din zona ambele sisteme de economisire privata pentru pensie, ajungand acum la o piata de pensii obligatorii de circa 2,9 milioane de participanti si active nete de 7,5 miliarde euro si una de pensii facultative de 1,4 milioane de participanti si active nete de 3 miliarde euro. Liberalizarea pietei a fost continua, pe masura ce sistemul s-a maturizat, iar restrictiile au fost eliminate in principal dupa 2002. Sistemul maghiar de pensii private obligatorii are particularitatea ca mai multe entitati pot administra fonduri de pensii: angajatori, companii financiare, sindicate, patronate, camere de comert sau chiar autoritati locale. La fel este si in cazul fondurilor de pensii facultative, care functioneaza dupa acelasi cadru institutional si legislativ. La pensiile facultative pot contribui atat clientii individuali, cat si angajatorii acestora, iar contributiile sunt incurajate prin stimulente fiscale destul de consistente: exista o deductibilitate de 30% in limita sumei de 100.000 forinti (circa 412 euro) pe an, iar contributiile angajatorilor sunt deductibile in totalitate, in limita unui salariu minim pe an (69.000 forinti, adica aproximativ 284 euro).
Fondurile de pensii (atat pe Pilonul II, cat si pe III) isi pot externaliza activitatea de investire a activelor catre o societate specializata de asset-management. Cum supravegherea pietelor financiare este integrata, PSZAF, autoritatea de reglementare si supraveghere a pietei, are aceleasi atributii asupra companiilor de asset-management cu cele pe care le are asupra companiilor care gestioneaza fondurile de pensii private. Instrumentele in care legislatia permite fondurilor sa investeasca sunt foarte variate, de la cele traditionale la fonduri imobiliare, de hedging, private equity sau obligatiuni ipotecare. Structura pietei
Pe Pilonul II maghiar activeaza in prezent 20 de fonduri de pensii private, raportul de forte dintre "campionii locali" si marile companii financiare straine (prezente in toate tarile din regiunea Europei Centrale si de Est) fiind destul de echilibrat. In prezent, numarul de participanti la cele doua fonduri este de aproximativ 2,9 milioane, in timp ce activele nete administrate sunt de 7,5 miliarde euro. Liderul detasat al pietei este fondul de pensii obligatorii al grupului financiar local OTP, cu peste 800.000 de participanti (cota de piata de 29%) si active nete de 2 miliarde euro (26% din totalul pietei), la finele anului trecut. Urmeaza, in ordine, patru nume mari ale pietei europene de profil: ING (locul doi, cu o cota de piata de aproape 18% dupa active), AEGON (locul trei, 17,5%), ALLIANZ (10,6%) si AXA (8%).Participarea la fondurile obligatorii de pensii a crescut aproape continuu, de la 1,34 milioane de clienti la finele anului 1998 (anul lansarii sistemului), iar activele pietei au urmat aceeasi evolutie, ajungand la un apogeu de peste 8 miliarde euro la finele anului trecut, dupa care au inceput sa scada, suferind pierderi accentuate pe fondul crizei financiare internationale.
Pe Pilonul III activeaza in prezent 68 de fonduri de pensii facultative, iar liderul pietei este tot OTP, cu peste 270.000 de participanti si active de 419 milioane euro la finele anului trecut, adica o cota de piata de 13,5% dupa active si de aproape 20% dupa numarul de participanti. Ceilalti jucatori de pe podium sunt ALLIANZ si MKB, cu cote de piata mai mari de 10%. Piata de pensii facultative este mult mai fragmentata decat cea de pensii obligatorii. Primele 20 dintre cele 68 de fonduri concentreaza 90% din piata. Participarea la fondurile facultative de pensii private a crescut spectaculos in primii ani de la lansare, dupa care a incetinit ritmul. Fata de 97.000 de clienti la finele anului 1994, volumul de participanti a depasit un milion in 1999. Activele acumulate au evoluat asemanator, crescand liniar pana la finele anului trecut, apoi decazand pe fondul crizei financiare.
Investitiile si randamentele fondurilor
Reglementarile privind investitiile fondurilor de pensii private sunt identice atat la Pilonul II, cat si la Pilonul III. Regulile sunt destul de relaxate, insa nu a fost la fel tot timpul. Pana in 2002, fondurile erau obligate de lege sa aiba castiguri minime legate de randamentul titlurilor de stat cu maturitati lungi ale Ungariei - fondurile investind astfel cea mai mare parte a activelor in aceste instrumente si alocand prea putin altor oportunitati de piata. Aceasta cerinta foarte restrictiva a fost eliminata apoi, pentru a permite fondurilor sa-si diversifice investitiile. In prezent, fondurile nu sunt obligate la nici un randament minim garantat, nici macar relativ la conditiile de piata.
Legislatia prevede plafoane privind plasamentele in doar cateva instrumente financiare: 50% in fondurile mutuale, 30% in obligatiuni (sunt excluse de aici titlurile de stat), 25% in obligatiuni ipotecare, 10% in fonduri imobiliare, actiuni nelistate si instrumente ale unui singur emitent, si 5% pentru fonduri de hedging, fonduri de private equity si active imobiliare (real estate). In prezent, fondurile investesc preponderent in titluri de stat ale Ungariei (59% pe Pilonul II, 66% pe Pilonul III), fonduri mutuale (17% pe Pilonul II si 13% pe Pilonul III) si actiuni listate (16% pe Pilonul II si 10% pe Pilonul III). Restul activelor sunt plasate in obligatiuni (circa 3%), depozite bancare (1%-2%) si celelalte instrumente, "netraditionale" (5%-6%). In ultimii 5-6 ani, tendinta a fost de reducere a plasamentelor in titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare si de crestere a expunerii pe actiuni si fonduri mutuale, ca urmare a relaxarii restrictiilor. De asemenea, s-a redus usor si ponderea investitiilor in activele "netraditionale".
In perioada celor cinci ani dintre 2003 si 2007, randamentul mediu ponderat al tuturor fondurilor a fost de 9% pe an, atat la pensiile obligatorii, cat si la pensiile facultative. Anul trecut, randamentul pietei s-a apropiat de 6%. Per total, fondurile de pensii obligatorii au depasit inflatia in sase dintre cei zece ani de la lansare. Cumulat pe cei zece ani (1998-2007), fondurile de pensii private obligatorii au avut un randament de 150%, in timp ce inflatia totala a perioadei a fost de 100% (nivelul general al preturilor s-a dublat). Anul acesta insa, fondurile au suferit pierderi importante, din cauza caderilor bursiere pe fondul crizei financiare mondiale. Numai in primul trimestru, fondurile de pensii obligatorii au cazut cu 7,8%, iar cele facultative cu 6,3%, existand riscul sa termine anul pe minus sau, in cel mai bun caz, cu un randament doar usor pozitiv, cu siguranta sub nivelul inflatiei.
Consolidarea pietei
Ambele segmente ale pietei de pensii private - si Pilonul II, si Pilonul III - au trecut printr-un proces accentuat de consolidare si concentrare, care a sporit stabilitatea sistemului. Astfel, numarul fondurilor de pensii private obligatorii a scazut de la 38 in 1998 (anul lansarii sistemului) la 20 in prezent, dintre care doar 19 sunt de fapt operationale. Cu alte cuvinte, o injumatatire a numarului de fonduri in numai zece ani. Pe piata de pensii private facultative, evolutia a fost si mai spectaculoasa: daca imediat dupa startul din 1994 numarul fondurilor ajunsese sa depaseasca 250, la finele anului trecut mai existau pe piata doar 68, iar in primul trimestru al acestui an doar 67 - activitatea de fuziuni si achizitii de pe aceste piete fiind efervescenta. Cat priveste gradul de concentrare a pietei de pensii private, acesta a fost si a ramas la cote ridicate inca de la lansarea sistemului, mai ales pe segmentul obligatoriu (Pilonul II). La finele anului trecut, primele 5 dintre cele 20 de fonduri de pensii obligatorii concentrau 80% din activele intregii piete si 83% din numarul total de participanti. In acelasi timp, primele 10 dintre cele 68 de fonduri de pensii facultative concentrau 73% din activele intregii piete si 79% din numarul total de participanti.
Teme in dezbatere si perspective
Piata de pensii private obligatorii din Ungaria se afla acum in plin proces de pregatire pentru a adopta, incepand cu 1 ianuarie 2009, solutia multifond. Cu alte cuvinte, fiecare companie de administrare va fi obligata sa gestioneze nu unul, ca pana acum, ci trei fonduri de pensii private obligatorii, cu profiluri de risc si strategii investitionale diferite. Pentru participantii mai tineri, fondul va investi o pondere mai mare in instrumente cu risc ridicat (actiuni, fonduri dinamice si instrumente alternative), pentru a obtine, pe termene lungi, castiguri mai mari. Pentru participantii mai aproape de varsta de pensionare, portofoliul fondului va fi foarte conservator, cu plasamente in titluri de stat si depozite bancare, pentru a conserva valoarea acumularilor anterioare si a le feri de riscuri prea mari. Al trei tip de fond se afla intre cele doua extreme, la un profil de risc moderat. In Ungaria, distributia participantilor deja existenti catre cele trei tipuri de fonduri va fi facuta in functie de numarul de ani ramasi pana la varsta pensionarii, oferind insa participantilor dreptul de optiune pentru alt tip de fond decat cel in care ar fi redistribuiti conform criteriului implicit. Slovacia a adoptat sistemul multifond inca de la lansarea din 2005 a pietei de pensii obligatorii, iar urmatoarea pe lista, alaturi de Ungaria, ar putea fi Bulgaria, tot din 2009.
UNGARIA este prima tara din Europa Centrala si de Est care si-a reformat sistemul public de pensii, prin introducerea segmentului privat multipilon, dupa modelul Bancii Mondiale. Astfel, Ungaria a ajuns a doua piata ca marime in regiunea central si est-europeana, atat pe segmentul de pensii obligatorii, cat si pe cel facultativ. Ungurii se confrunta cu aceleasi probleme de reducere si imbatranire a populatiei ca si restul Europei: populatia sa va scadea cu cel putin 13% pana in 2060, iar rata de dependenta a varstnicilor va creste pana la 58% in acelasi orizont de timp, potrivit Eurostat. Acum, Ungaria se pregateste de o noua reforma: introducerea "solutiei multifond" pe Pilonul II si diversificarea investitiilor fondurilor de pensii.
Spre deosebire de Polonia (cea mai mare piata de pensii obligatorii din regiune) si de Cehia (cea mai mare piata de pensii facultative din regiune), Ungaria are ambele segmente - atat Pilonul II, cat si III - destul de bine dezvoltate. Ungaria a introdus prima din zona ambele sisteme de economisire privata pentru pensie, ajungand acum la o piata de pensii obligatorii de circa 2,9 milioane de participanti si active nete de 7,5 miliarde euro si una de pensii facultative de 1,4 milioane de participanti si active nete de 3 miliarde euro. Liberalizarea pietei a fost continua, pe masura ce sistemul s-a maturizat, iar restrictiile au fost eliminate in principal dupa 2002. Sistemul maghiar de pensii private obligatorii are particularitatea ca mai multe entitati pot administra fonduri de pensii: angajatori, companii financiare, sindicate, patronate, camere de comert sau chiar autoritati locale. La fel este si in cazul fondurilor de pensii facultative, care functioneaza dupa acelasi cadru institutional si legislativ. La pensiile facultative pot contribui atat clientii individuali, cat si angajatorii acestora, iar contributiile sunt incurajate prin stimulente fiscale destul de consistente: exista o deductibilitate de 30% in limita sumei de 100.000 forinti (circa 412 euro) pe an, iar contributiile angajatorilor sunt deductibile in totalitate, in limita unui salariu minim pe an (69.000 forinti, adica aproximativ 284 euro).
