Cea mai bogata tara din zona ECE si prima care a facut trecerea la euro, Slovenia este unica tara din regiune cu un Pilon II de pensii private ocupationale (obligatoriu in unele sectoare si facultativ in altele), introdus la presiunea sindicatelor. Altfel, sistemul de pensii private preia atat din reteta estica a modelului multipilon introdus de Banca Mondiala, cat si din caracteristicile modelelor ocupationale din Vest, combinand totul intr-o arhitectura institutionala de tip contributii definite.
Garanții mari, randamente modeste
Slovenia a introdus sistemul sau original de pensii private in anul 2000, dupa ce legea reformei pensiilor a fost adoptata in 1999. Astazi, participarea in sistemul privat de pensii este semnificativa, depasind 550.000 de participanti in Pilonul II ocupational. De mentionat ca populatia totala a Sloveniei este de numai 1,9 milioane de locuitori si ca participarea la Pilonul II de pensii private este facultativa in marea majoritate a cazurilor. Fondurile de pensii din Pilonul II au acumulat pana acum active de circa 1,5 miliarde euro. In schimb, Pilonul III de pensii private facultative este mult mai putin dezvoltat si reprezinta una din principalele provocari de viitor pentru sistemul de pensii sloven.
Arhitectura institutionala
Istoric vorbind, legislatia a permis aparitia de pensii suplimentare ocupationale (precursorul Pilonului II sloven) inca din 1992, dar abia extinderea stimulentelor fiscale pentru acest sistem de economisire in 2000 a dus la explozia participarii, atat din partea companiilor, cat si a salariatilor. Inainte de a adopta acest model, Slovenia a luat in calcul si Pilonul II "clasic" din Europa Centrala si de Est, adoptat la acea vreme de Ungaria (1998) si Polonia (1999); pana la urma, solutia aleasa a fost un Pilon II ocupational, obligatoriu in unele domenii si facultativ in altele. Motivul a fost presiunea sindicatelor, care au dorit neaparat implicare directa in gestionarea banilor viitorilor pensionari. Potrivit legii Pilonului II sloven, angajatorii sunt obligati sa creeze scheme de pensii private ocupationale in domeniile administratiei publice, in sectorul bancar si in alte cateva domenii cu conditii grele (speciale, periculoase) de munca. In toate celelalte domenii economice, angajatorii pot pune la dispozitia salariatilor astfel de scheme de economisire, cu conditia ca cel putin doua treimi din salariati sa fie de acord sa participe inca de la inceput. Schemele de pensii sunt "colective" (de grup, cu puternic caracter corporate, din cauza laturii ocupationale), in Slovenia fiind inregistrate peste 5.600 de astfel de planuri de pensii. Exista trei tipuri de entitati care pot gestiona astfel de scheme de pensii private: companiile de asigurari, companiile de pensii private si "fondurile mutuale de pensii" - vehicule de investitii asemanatoare fondurilor mutuale si care sunt detinute direct de catre participantii lor. Diferentele intre furnizorii de produse de pensii private sunt date de numarul minim de participanti al fiecarui tip de fond, de standardele contabile aplicabile, de autoritatile de supraveghere si reglementare responsabile si de tratamentul fiscal. In Pilonul III, aceleasi entitati pot oferi si scheme de pensii private individuale, unde participarea se face pe baze voluntare. Pensiile facultative beneficiaza in linii mari de acelasi tratament legislativ, fiscal si investitional ca si pensiile ocupationale, diferenta fundamentala fiind faptul ca in Pilonul III participarea este individuala, in timp ce in Pilonul II participarea este colectiva, cu contributie mixta intre angajat si angajator. Mai jos este analizat sistemul Pilonului II sloven, Pilonul III fiind inca prea putin dezvoltat.
Structura pietei
In Pilonul II, fondurile mutuale de pensii sunt schemele de economisire cele mai populare dintre cele trei alternative, aici fiind regasiti circa 240.000 dintre cei 550.000 de participanti la Pilonul II (circa 44%). 30% din total participa in planurile de pensii oferite de companiile specializate de pensii, in timp ce 26% prefera produsele similare oferite de companiile de asigurari. In medie, contributia anuala pentru fiecare participant este de circa 500 euro pe an (peste 40 euro pe luna). Pe Pilonul II sloven activeaza 13 entitati care administreaza economiile celor peste 550.000 de participanti: 7 fonduri mutuale de pensii, 3 companii de asigurare si 3 companii de pensii. Fondul inchis si obligatoriu de pensii care cuprinde bugetarii sloveni este lider de piata, cu circa 190.000 de clienti (34% din total) si active nete de 21% din total. Statisticile sunt valabile pentru sfarsitul lunii septembrie 2008, atunci cand fondurile gestionau aproximativ 1,4-1,5 miliarde euro.
Investitii, garantii, randamente
Legislatia slovena privind investitiile permise fondurilor de pensii private este destul de restrictiva dupa standarde regionale, fiind dublata de un sistem impovarator de garantii minime, ceea ce franeaza brutal performanta investitionala a fondurilor. Prin lege, investitiile in actiuni si fonduri mutuale sunt limitate la 30%, cele in conturi bancare la 30%, cele in real estate la 10%, cele in private equity la 5% si cele in numerar la 3%. Investitiile in strainatate, in state membre OCDE, sunt in principiu libere. Insa, din cauza ca legislatia prevede ca cel putin 80% din activele fondurilor trebuie sa fie denominate in aceeasi valuta ca si pasivele, exista practic o limita de facto de cel mult 20% in privinta investitiilor realizate in alte monede decat euro. In acelasi timp insa, Slovenia practica cel mai impovarator sistem de garantii din pensiile private din Est. Fondurile trebuie sa obtina in fiecare an un randament cel putin egal cu 40% din randamentul unui cos de titluri de stat slovene cu maturitati de cel putin un an. Daca fondurile performeaza sub aceasta cerinta minima de randament, atunci administratorii lor sunt obligati sa completeze diferenta din surse proprii. Aceasta garantie este cea mai restrictiva dintre toate statele Europei Centrale si de Est, fiind responsabila pentru performantele investitionale modeste ale fondurilor. Datorita conditiilor de piata, aceasta solicitare de randament minim garantat este intotdeauna pozitiva, motiv pentru care fondurile nu au de ales decat sa investeasca marea majoritate a banilor clientilor in instrumente financiare cu venit fix (titluri de stat, obligatiuni, depozite bancare) - lasand prea putin loc actiunilor si fondurilor mutuale, care constituie in fapt motorul real de crestere a performantei investitionale, mai ales cand Bursa creste cu 80% intr-un an. De exemplu, in anii cand indicele general al bursei slovene a crescut cu doua cifre, cea mai buna performanta de pe piata fondurilor de pensii private a fost de cel putin doua ori si jumatate (si pana la de opt ori) mai modesta, din cauza comportamentului investitional de grup al fondurilor, care prefera abordarea prudenta pentru a asigura garantiile cerute de lege. Indicele SBI al Bursei slovene a crescut cu 24,74% in 2004, cu 37,86% in 2006 si cu 78,13% in 2007. In aceiasi ani, fondul de pensii cu cea mai buna performanta investitionala de pe piata a avut urmatoarele randamente anuale: 10,41% in 2004 (de doua ori si jumatate sub indicele bursier), 5,67% in 2006 (de sase ori si jumatate sub indicele bursier) si de 9,45% in 2007 (de opt ori sub indicele bursier). Acest sistem de garantii a afectat de altfel si popularitatea produselor de pensii private in randul marelui public. In anii cu crestere bursiera puternica, produsele de pensii nu au nicio sansa sa tina pasul cu fondurile mutuale sau cu politele de asigurari de viata unit-linked, acestea putandu-se lauda cu performante investitionale mai bune si atragand astfel mai multi clienti.
Alexandru IONESCU
Publicat pe 18.03.2009
Comenteaza acest articol 10 comentarii bell ugg boots (Anonim) (22.12.2010 13:04) Angela replica jewelry (Anonim) (19.11.2010 09:16) Eric lmyh28 (Anonim) (01.11.2010 07:59) Italiener schneidern gerne etwas enger und kleiner,geeigeneten gA?nstigen Rabatt Brautjungfer Kleiderganz zum Vorteil
Cea mai bogata tara din zona ECE si prima care a facut trecerea la euro, Slovenia este unica tara din regiune cu un Pilon II de pensii private ocupationale (obligatoriu in unele sectoare si facultativ in altele), introdus la presiunea sindicatelor. Altfel, sistemul de pensii private preia atat din reteta estica a modelului multipilon introdus de Banca Mondiala, cat si din caracteristicile modelelor ocupationale din Vest, combinand totul intr-o arhitectura institutionala de tip contributii definite.
