Cu aceleasi probleme demografice si tensiuni asupra bugetului public de pensii ca si restul statelor din Europa Centrala si de Est, Croatia a decis sa-si reformeze profund sistemul de pensii in 2002, cand a introdus atat fonduri private obligatorii, cat si facultative. Astazi, Croatia seamana cu Romania in domeniul pensiilor private din doua motive: 1) "retetele" legislative adoptate de cele doua state sunt foarte asemanatoare si 2) Pilonul II de pensii private obligatorii din Croatia a inregistrat o dezvoltare care aminteste de prognozele de azi privind piata similara din Romania. Cu aproape sase ani de experienta in spate, fondurile de pensii private din Croatia au depasit anul acest volumul de active de 3,1 miliarde euro.
Arhitectura sistemului
Croatia este una dintre pietele de pensii private de talie medie, cu un grad moderat de dezvoltare in cadrul regiunii Europei Centrale si de Est. Sistemul de pensii obligatorii este mai bine dezvoltat (cu aproape 1,5 milioane de participanti si active nete de peste 3 miliarde euro), in timp ce piata de pensii facultative nu a inregistrat pana acum rezultate spectaculoase (125.000 de participanti si active nete de 100 milioane euro).
Legislatia sistemului de pensii private este destul de similara celei romanesti: pe Pilonul II fiecare administrator gestioneaza un singur fond, la care contributiile sunt virate centralizat, ca parte din cele platite la sistemul public, iar pa pilonul III fiecare administrator poate gestiona mai multe fonduri, cu profiluri diferite de risc, la care participarea este voluntara.
Sistemul de pensii obligatorii are o legislatie mai putin liberala decat cea romaneasca, impunand restrictii investitionale mai severe si un ansamblu mai generos (si in acelasi timp mai costisitor) de garantii pentru participantii la fonduri. La pensiile facultative, legislatia este asemanatoare cu cea din Pilonul II, dar usor mai liberala.
Structura pietei
Pe piata croata de pensii private obligatorii activeaza in prezent patru administratori si patru fonduri de pensii, in scadere fata de cei sapte care au luat startul in 2002. Liderul pietei de profil este fondul administrat de ALLIANZ, cu 526.000 de participanti (cota de piata de 35,9%) si active nete de 1,22 miliarde euro (39,8% din piata), la data de 30 octombrie 2008. Locul secund este ocupat de fondul RAIFFEISEN, cu 452.000 de participanti (30,9%) si active nete de 933 milioane euro (30,6%). Pe locurile 3 si 4 din piata se situeaza PBZ/CO si ERSTE PLAVI, fonduri de dimensiuni apropiate.
Piata este astfel echilibrata si gradul de concentrare rezonabil, neexistand fonduri prea mici pentru a putea face fata cheltuielilor fixe ce intervin in administrarea oricarui fond de pensii de acest fel. Industria a inregistrat o crestere constanta si robusta de la lansarea din 2002 si pana in prezent, atat la capitolul participanti, cat si la dinamica activelor nete administrate.
Daca la finalul anului 2002 fondurile aveau doar 983.000 de participanti, azi cifra se apropie de 1,5 milioane; in acelasi timp, activele majorandu-se de la 274 milioane euro, in 2002, la 3,05 miliarde euro, astazi. De fapt, evolutia activelor aduce aminte de estimarile facute pentru piata romaneasca, unde fondurile colecteaza circa 230-240 milioane euro in 2008, si vor ajunge la circa un miliard euro in 2010 (al treilea an de functionare, la fel ca si fondurile croate, care au depasit pragul miliardului de euro in al treilea an, 2004), iar estimarile arata atingerea celor 3 miliarde euro imediat dupa, in anii 4-5.
Pe piata de pensii private facultative din Croatia activeaza tot patru administratori (dintre care trei sunt aceiasi din sistemul de pensii obligatorii), care gestioneaza sase fonduri de pensii facultative. Cel mai mare fond dupa participanti este ALLIANZ Profit (50.000 de clienti si active de 36 milioane euro), iar cel mai mare dupa active este RAIFFEISEN (37.000 de clienti si active de 44 milioane euro). Impreuna, cele doua fonduri concentreaza 70% din numarul total de clienti si 78% din activele nete ale pietei.
Si in cazul pietei de pensii private facultative, participarea a crescut constant, de la doar 1.000 de clienti in anul lansarii (2002) la 124.000 in prezent - evolutie insa sub potentialul real al pietei. De asemenea, volumul de active nete aflate in administrare a crescut puternic, pana la 103 milioane euro in prezent, dar cresterea a fost incetinita semnificativ anul acesta (la fel ca si pe Pilonul II) din cauza pierderilor aduse de criza financiara mondiala.
Investitiile si randamentele fondurilor
Croatia are o legislatie destul de restrictiva privind investitiile permise fondurilor de pensii. La Pilonul II, fondurile au un plafon de 30% din active impus investitiilor in actiuni ale companiilor croate, in fonduri mutuale, in obligatiuni municipale emise in Croatia si listate pe piete locale. De asemenea, exista plafoane de 15% pentru actiuni si titluri de stat din tarile OCDE, precum si plafoane de 10% si 5% pentru alte instrumente. Investitiile in proprietati imobiliare si in instrumente derivate este interzisa. In plus, exista si o limitare a investitiilor in strainatate, care au un plafon de 15%. In cazul Pilonului III, legislatia este doar cu putin mai liberala: de exemplu, limita superioara pentru investitiile in strainatate este de 20%, mai permisiva decat pe Pilonul II.
Ansamblul de garantii pe care fondurile sa le ofere participantilor, potrivit legislatiei, influenteaza de asemenea deciziile de investitii ale fondurilor. Principala garantie o constituie sistemul "market relative guarantee" (randamentul minim garantat relativ la piata) - fondurile nu pot obtine un randament semnificativ mai redus decat media ponderata a performantelor pietei pe o perioada determinata.
Daca randamentele aluneca sub marja permisa fata de indicele de referinta (stabilit printr-o formula de calcul), fondurile trebuie sa acopere diferenta fie din provizioane constituite anterior (din "comisioane de succes", in perioadele cand fondurile obtin performante investitionale foarte bune), fie din sursele proprii ale administratorului fondului, fie din Fondul de Garantare, constituit de stat.
Toate aceste prevederi legislative impun fondurilor de pensii private un comportament investitional destul de prudent. La Pilonul II, fondurile au in prezent o pondere de alocare de circa 80%-20% intre instrumente cu venit fix si cele cu venit variabil. 67% din banii clientilor sunt investiti in titluri de stat si obligatiuni municipale, 4% in obligatiuni corporative, 10% in depozite bancare si doar 16% in actiuni si 4% in fonduri mutuale.
La fondurile facultative, alocarea este mai "curajoasa", provenind din legislatia mai liberala: 48% titluri de stat si obligatiuni municipale, 11% obligatiuni corporative, 18% depozite bancare si 23% in actiuni si fonduri mutuale. Ca tendinta, de la lansare si pana in prezent, fondurile si-au diversificat investitiile si au devenit mai curajoase, tendinta intrerupta totusi anul acesta de criza financiara.
Ce rezultate (randamente) au obtinut fondurile? In perioada 2002-2007, fondurile obligatorii au avut randamente medii anuale de 7,6% (intre 7,1% si 8,1%), iar fondurile facultative de 10% (intre 4,3% si 13,2%). In 2008 insa, din cauza prabusirilor bursiere aduse de criza financiara, fondurile au trecut pe minus. In primele zece luni ale anului 2008, fondurile obligatorii au avut o pierdere neta de 12% din valoare (intre -9,7% si -16,3%), iar fondurile facultative au pierdut in medie 13,6% din valoare. Un singur fond facultativ, cu o alocare foarte conservatoare a plasamentelor, a reusit sa obtina un randament pozitiv de 0,7% in primele zece luni. Interesanta pe piata din Croatia este prezenta unui "comision de succes" sau "de performanta" pe care fondurile de pensii private il pot percepe clientilor atunci cand inregistreaza randamente foarte bune si care ajuta si la crearea de provizioane pentru perioadele cand fondurile nu mai obtin aceleasi performante investitionale deosebite.
Consolidarea pietei si perspective
Piata de pensii private obligatorii din Croatia a trecut printr-un proces rapid de consolidare: din cei 7 administratori care au luat startul in 2002, doar patru au rezistat pe piata in primul an, ceilalti trei fiind absorbiti prin fuziuni si achizitii. Pe piata de pensii facultative, consolidarea a avut loc invers, prin cresterea numarului de fonduri si astfel prin diversificarea ofertei: de la un singur fond disponibil pe piata in 2002, numarul acestora a crescut la 4 in 2003 si la 6 in 2005, acesta fiind de altfel si numarul de fonduri care activeaza in prezent.
Un element important in sistemul croat de pensii private - Croatia este singura tara din Europa Centrala si de Est care a adoptat deja legislatia specifica pentru perioada de plata a pensiilor private (payout phase). Cum functioneaza? La varsta pensionarii, dupa ce a economisit intreaga viata in sistemul de pensii private, participantul trebuie sa-si foloseasca activul net acumulat in contul sau personal pentru a cumpara un produs de anuitate - adica o pensie viagera - de la una dintre companiile de pensii private autorizate special pentru acest scop.
Daca la varsta pensionarii participantul respectiv este casatorit(a), cei doi soti trebuie, prin lege, sa opteze pentru o anuitate mixta/de supravietuitor (doar in situatia in care sotul/sotia nu a participat si el/ea la un fond de pensii private in timpul vietii active). Potrivit legii, anuitatile trebuie indexate cu rata anuala a inflatiei, pentru a proteja beneficiarii sistemului.
Cu aceleasi probleme demografice si tensiuni asupra bugetului public de pensii ca si restul statelor din Europa Centrala si de Est, Croatia a decis sa-si reformeze profund sistemul de pensii in 2002, cand a introdus atat fonduri private obligatorii, cat si facultative. Astazi, Croatia seamana cu Romania in domeniul pensiilor private din doua motive: 1) "retetele" legislative adoptate de cele doua state sunt foarte asemanatoare si 2) Pilonul II de pensii private obligatorii din Croatia a inregistrat o dezvoltare care aminteste de prognozele de azi privind piata similara din Romania. Cu aproape sase ani de experienta in spate, fondurile de pensii private din Croatia au depasit anul acest volumul de active de 3,1 miliarde euro.
Croatia este una dintre pietele de pensii private de talie medie, cu un grad moderat de dezvoltare in cadrul regiunii Europei Centrale si de Est. Sistemul de pensii obligatorii este mai bine dezvoltat (cu aproape 1,5 milioane de participanti si active nete de peste 3 miliarde euro), in timp ce piata de pensii facultative nu a inregistrat pana acum rezultate spectaculoase (125.000 de participanti si active nete de 100 milioane euro).
