Cehia s-a numarat printre primele state din Europa Centrala si de Est (ECE) care au introdus pensiile private facultative (pilonul III) in 1994, alaturi de Ungaria si Bulgaria. Intre timp, Cehia a devenit cea mai mare piata de pensii facultative din aceasta regiune, continuand si azi sa functioneze fara un pilon II, de pensii private obligatorii. Datorita dezvoltarii pensiilor facultative, Cehia a devenit o piata-reper pentru toate statele din zona, evolutiile acestui segment fiind urmarite indeaproape de alte sisteme de pensii facultative din estul continentului. La fel ca toate statele din ECE, si Cehia se confrunta cu aceleasi probleme demografice, tendintele de reducere si imbatranire a populatiei fiind evidente. Potrivit celor mai recente estimari ale EUROSTAT, populatia Cehiei se va reduce cu circa 8% pana in 2060, ajungand la 9,5 milioane de locuitori, iar rata de dependenta se va tripla, de la 20% la 60% in 2060 - motive suficiente pentru incuraja inca de pe acum economisirea privata pentru pensionare.
Arhitectura sistemului
In 1994, trei state din Europa Centrala si de Est introduceau un sistem de pensii private facultative: Cehia, Ungaria si Bulgaria. Ajutata de dezvoltarea economiei si de dimensiunea populatiei, Cehia a devenit cea mai mare piata de pensii facultative din regiune, cu peste 4,1 milioane de participanti si active nete de 7,4 miliarde de euro. Insa, contrar practicii regionale, Cehia nu a continuat reforma si prin introducerea pilonului II, de pensii private obligatorii. Pilonul III ceh are si o alta particularitate fata de sistemele similare din regiune: desi fiecare companie de pensii administreaza un singur fond, acest fond gestioneaza impreuna activele participantilor cu activele companiei de pensii - acestea nefiind separate in niciun fel, nici din perspectiva financiara, nici legala. Sistemul este de tip "contributii definite", la fel ca peste tot in zona ECE.
Sistemul permite angajatorilor sa suplimenteze contributiile individuale ale participantilor, iar statul are si el un aport, "subventionand" sistemul cu contributii proprii, este drept, modice, pentru fiecare participant. In perioada 1999-2000, statul ceh a introdus stimulente fiscale pentru dezvoltarea pietei de pensii facultative si stimularea economisirii private in acest sistem, dupa ce in primii 5-6 ani de functionare piata a avut o dezvoltare foarte lenta. In general, sistemul este destul de liberalizat: participarea este deschisa, nu exista comisioane de transfer intre fonduri (dar exista conditia unui preaviz de 2 luni din partea clientului), iar comisioanele de administrare nu sunt legiferate. Exista insa si exceptii de la aceasta libertate: fondurile trebuie sa aiba randamente pozitive in fiecare an (altfel, compania de administrare trebuie sa acopere pierderile din surse proprii), iar investitiile fondurilor sunt reglementate pe anumite clase de active (restrictiile sunt totusi mai "lejere" decat in alte state din regiune). Investitiile in strainatate sunt permise fara limita unui plafon procentual din active, cu conditia ca instrumentele sa fie tranzactionate pe piete ale statelor membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). De asemenea, fondurilor li se permite sa externalizeze investirea activelor catre societati specializate de asset management.
Structura pietei
Pe piata ceha de pensii private facultative activeaza in prezent 10 fonduri de pensii facultative, gestionate atat de nume mari de pe piata europeana de profil (AXA, ING, ALLIANZ), cat si de cateva forte financiare locale. La mijlocul acestui an, cele 10 fonduri aveau un numar total de participanti de peste 4.135.000, activele nete aflate in administrare fiind de aproape 7,4 miliarde de euro (176 de miliarde de coroane cehesti). Participarea la fondurile de pensii facultative a crescut constant, de la sub 1,3 milioane de clienti in 1995, iar activele s-au acumulat in acelasi mod gradual, cresterea fiind exponentiala. Cel mai mare fond de pensii private facultative de pe aceasta piata este CESKE Pojistovny, administrat de o companie ce face parte din holdingul GENERALI-PPF. Fondul avea la mijlocul acestui an aproape 1,12 milioane de participanti si administra active de 1,71 miliarde de euro. Gestionarea efectiva a acestor bani a fost externalizata catre PPF Asset Management. De mentionat ar fi ca CESKA Pojistovna, compania care gestioneaza fondul, este lider si pe piata de asigurari (unde controleaza peste o treime din totalul de prime brute subscrise) si este o companie cu capital autohton, fiind parte a grupului ceh PPF inainte sa intre sub "umbrela" holdingului GENERALI-PPF.
Al doilea fond dupa numarul de participanti este CESKE Sporitelny, cu peste 696.000 de participanti si active nete de peste 1,14 miliarde de euro. In schimb, judecand dupa active, al doilea fond ca marime din Cehia este cel gestionat de AXA, cu o participare de aproape 568.000 de clienti si active de 1,4 miliarde de euro. Piata are un grad ridicat de concentrare, la fel ca toate pietele de pensii private din regiune. Primele trei fonduri detin aproape 58% atat din numarul total de clienti, cat si din activele nete administrate, iar primele cinci fonduri concentreaza peste 83% din numarul total de participanti si peste 80% din activele pietei.
Investitiile fondurilor
Legislatia obliga fondurile cehe de pensii facultative sa obtina randamente pozitive in fiecare an calendaristic - in caz contrar, companiile care administreaza fondurile trebuie sa acopere pierderile din surse financiare proprii. Din acest motiv, fondurile au o orientare investitionala foarte prudenta, concentrata masiv pe instrumente financiare cu venit fix (titluri de stat si obligatiuni) si care limiteaza la maxim expunerea pe actiuni listate. Pe de alta parte, legislatia este mai relaxata in ceea ce priveste plafoanele de investitii pe clase de active. Fondurile nu pot investi mai mult de 10% in proprietati imobiliare (real estate) si nu pot avea o expunere mai mare de 10% pe un singur emitent (in afara de statul ceh, emitent al titlurilor de stat). Nu exista limite privind investitiile in titluri de stat si obligatiuni, iar limita superioara de 25% in actiuni a fost eliminata in 2004.
De asemenea, legislatia permite si alte investitii alternative pe langa proprietatile imobiliare, cum ar fi fondurile de hedging. In plus, nu exista restrictii cantitative impuse investitiilor in afara granitei, dar investitiile in strainatate trebuie neaparat facute in instrumente tranzactionate pe piete ale statelor OCDE. Ca efect al tuturor acestor reglementari, politica de investitii a fondurilor de pensii facultative este foarte conservatoare, lucru valabil pentru intreaga piata. La mijlocul acestui an, fondurile investeau 79% din active in titluri de stat si obligatiuni, 11,5% in depozite bancare, mai putin de 5% in actiuni, 3,6% in fonduri mutuale si restul in alte instrumente. (In tabel, rubrica "obligatiuni" include titluri de stat si obligatiuni, iar rubrica "titluri de stat" include doar titlurile cu maturitate mai mica de un an.) In ultima perioada, ca raspuns la criza financiara mondiala, fondurile au devenit cu atat mai conservatoare si au investit mai mult in instrumente cu venit fix si mai putin in actiuni si fonduri mutuale. Desi nu exista limite cantitative explicite pentru investitiile in strainatate, fondurile cehe de pensii facultative investesc doar 10% din active peste granita.
Randamentele investitiilor
Ca urmare a prudentei investitionale, randamentele fondurilor sunt foarte reduse. De exemplu, in toata perioada 2000-2007, randamentul mediu anual al intregii pietei de pensii facultative s-a situat intre 2,9% si 4,4%. Pe primul semestru al acestui an, piata a reusit sa obtina un profit de 0,8% din active, sub rezultatele ultimilor ani, dar totusi peste zero, deci respectand legislatia. In general, piata de pensii facultative a avut randamente peste inflatie. In 11 ani, randamentul mediu al pietei a depasit inflatia, in 2 a fost sub inflatie, la fel cum s-a intamplat si pe primul semestru al acestui an, cand s-au manifestat pe deplin rezultatele crizei financiare.
Consolidarea pietei
La startul din 1994-1995 al pietei cehe de pensii facultative, 44 de fonduri au inceput sa functioneze, dintre acestea ramanand astazi doar 10, dupa mai multe fuziuni, achizitii si concentrari ale pietei. Anul 1998 a fost cel mai agitat din acest punct de vedere, nu mai putin de opt fonduri fiind implicate in proceduri de preluare. Piata da astfel semne de maturizare, mai ales ca in aceasta perioada se pregatesc sa patrunda doua fonduri noi, semn ca exista inca potential de crestere in domeniu.
Teme in dezbatere si perspective Cehia a adoptat recent legislatia pentru o noua reforma a sistemului public de pensii: majorarea varstei de pensionare si inasprirea conditiilor de pensionare anticipata. Reusita reformei este insa in dubiu, din cauza turbulentelor de pe scena politica de la Praga, precum si a instabilitatii coalitiei de la guvernare, spun specialistii din aceasta piata. Urmatoarele masuri ce au fost anuntate si ar putea fi adoptate intr-un viitor mai apropiat sau indepartat sunt un fond demografic de rezerva pentru sistemul public de pensii, dar si alte prevederi ce ar putea imbunatati sistemul de pensii facultative, cum ar fi eliminarea obligativitatii ca fondurile sa aiba randamente anuale pozitive.
De asemenea, o alta tema centrala de dezbatere in Cehia este oportunitatea introducerii unui pilon II de pensii private facultative, care ar consolida structura existenta deja (pilonul I plus III). OCDE a atras atentia Cehiei ca problemele demografice viitoare fac necesara existenta unui pilon II cu acoperire cat mai larga. In prezent, doar 40% din populatia totala si 80% din populatia in varsta de munca are o pensie facultativa. In pofida participarii masive, contributia medie economisita anual de fiecare client al sistemului facultativ nu este prea mare, depasind doar 200 de euro. Asadar, nivelul redus al contributiilor, absenta unui pilon II obligatoriu si obligativitatea randamentelor anuale pozitive sunt principalele provocari ce stau in fata sistemului ceh de pensii private.
Cehia s-a numarat printre primele state din Europa Centrala si de Est (ECE) care au introdus pensiile private facultative (pilonul III) in 1994, alaturi de Ungaria si Bulgaria. Intre timp, Cehia a devenit cea mai mare piata de pensii facultative din aceasta regiune, continuand si azi sa functioneze fara un pilon II, de pensii private obligatorii. Datorita dezvoltarii pensiilor facultative, Cehia a devenit o piata-reper pentru toate statele din zona, evolutiile acestui segment fiind urmarite indeaproape de alte sisteme de pensii facultative din estul continentului.
In 1994, trei state din Europa Centrala si de Est introduceau un sistem de pensii private facultative: Cehia, Ungaria si Bulgaria. Ajutata de dezvoltarea economiei si de dimensiunea populatiei, Cehia a devenit cea mai mare piata de pensii facultative din regiune, cu peste 4,1 milioane de participanti si active nete de 7,4 miliarde de euro. Insa, contrar practicii regionale, Cehia nu a continuat reforma si prin introducerea pilonului II, de pensii private obligatorii. Pilonul III ceh are si o alta particularitate fata de sistemele similare din regiune: desi fiecare companie de pensii administreaza un singur fond, acest fond gestioneaza impreuna activele participantilor cu activele companiei de pensii - acestea nefiind separate in niciun fel, nici din perspectiva financiara, nici legala. Sistemul este de tip "contributii definite", la fel ca peste tot in zona ECE.
