BULGARIA face parte din grupul celor trei state care au introdus in 1994, pentru prima data in Europa Centrala si de Est, pensiile private facultative (Pilonul III), alaturi de Cehia si Ungaria. Reforma sistemului de pensii a continuat in 2002, cand Bulgaria a aplicat pensiile private obligatorii (Pilonul II), devenind una dintre cele mai mici piete de profil din regiune, dar cu o crestere si dezvoltare constante. Amenintata in aceeasi masura de "bomba demografica" la fel ca si restul tarilor europene, Bulgaria se afla in faza de pregatire pentru noi reforme, care sa eficientizeze cei doi piloni de pensii private: modelul multifond la fondurile de pensii facultative si liberalizarea investitiilor la fondurile de pensii obligatorii.
Arhitectura sistemului
La fel ca si Ungaria, Bulgaria are ambele segmente ale sistemului privat de pensii (si Pilonul II de pensii obligatorii, si Pilonul III de pensii facultative) destul de dezvoltate, singurele doua neajunsuri majore fiind dimensiunea redusa a populatiei (si deci a bazei de participanti contributori) si nivelul mic al castigurilor salariale, care se traduce prin contributii de asemenea modeste. Sistemul de pensii private din Bulgaria este insa solid, Pilonul II avand aproape 3 milioane de participanti si active de 904 milioane euro in administrare, iar Pilonul III avand peste 600.000 de participanti si active nete de 318 milioane euro (date valabile la mijlocul anului 2008).
Pilonul II din Bulgaria are o particularitate interesanta, care deosebeste sistemul de practica regionala. Practic, exista doua tipuri de fonduri: cele universale (disponibile pentru intreaga populatie care satisface criteriile de varsta) si cele profesionale - un tip de fonduri ocupationale, cu participare rezervata doar categoriilor profesionale care lucreaza in conditii dificile de munca - participarea fiind inchisa deci pentru restul populatiei. Din cei trei milioane de participanti la Pilonul II, 93% contribuie la fondurile universale si doar 7% la cele profesionale, ocupationale. O parte din participantii la fondurile profesionale contribuie si la cele universale.
In timp ce la fondurile universale contributia lunara reprezinta o parte din contributiile de asigurari sociale de stat (5% din venitul obtinut), la fel ca in toate celelalte sisteme de pensii obligatorii din regiune, la fondurile profesionale contributia este platita de angajator - de unde si caracterul ocupational al acestor fonduri. La fondurile universale participa si lucratorii pe cont propriu, care sunt obligati sa isi plateasca singuri contributia la fond. In Pilonul II, fiecare companie de pensii private este obligata sa administreze un singur fond universal si un singur fond profesional.Participarea la Pilonul III de pensii facultative este deschisa tuturor persoanelor cu o varsta de peste 16 ani si care obtin o sursa de venit. La fel ca si la Pilonul II, fiecare companie de pensii poate administra un singur fond de pensii facultative. Contributiile nu pot depasi 10% din venituri, ele fiind deductibile de la calculul si plata impozitului pe venit. Angajatorii pot si ei contribui in beneficiul salariatilor proprii la fondurile facultative, aplicandu-se acelasi tratament fiscal.
Structura pietei
Pe piata de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Bulgaria activeaza in prezent noua administratori de fonduri de pensii, fiecare oferind, potrivit legii, cate un fond universal si unul profesional. Piata Pilonului II este dominata autoritar de jucatori locali, liderul de piata fiind DOVERIE, cu aproape 1,1 milioane de clienti (cota de piata de aproape 37%) si active nete de 341 milioane euro in administrare (38% din totalul pietei), la mijlocul acestui an. Pe locul doi se situeaza ALLIANZ Bulgaria, cu 564.000 de participanti (19%) si active nete de 196 milioane euro (22%), iar podiumul este completat de SAGLASIE, un alt administrator local, cu peste 383.000 de participanti (13%) si 121 milioane euro in administrare (13%). Impreuna, fondurile gestionate de primii trei administratori concentreaza 69% din numarul total de participanti si 73% din totalul activelor aflate in administrare pe Pilonul II de pensii private obligatorii. Valoarea medie a contului la nivelul intregii piete este de numai 307 euro pe participant. Din perspectiva calitatii portofoliului, ALLIANZ este compania cu cea mai buna pozitie, avand o cota de piata dupa active cu doua procente si jumatate mai mare decat cota de piata dupa participanti.
Numarul participantilor la sistemul de pensii obligatorii a crescut constant dupa startul din 2002: de la 1,78 milioane de participanti la finele anului 2002, numarul acestora a ajuns la 3 milioane in prezent. In acelasi mod, activele sistemului s-au majorat de la numai 70 milioane euro in 2002 la 355 milioane euro in 2005 si la 904 milioane euro la mijlocul acestui an. Pe Pilonul III activeaza tot noua administratori, insa liderul detasat al pietei este fondul gestionat de ALLIANZ Bulgaria, cu aproape 265.000 din cei 605.000 de participanti (cota de piata de 44%), activele fiind de 167 milioane euro (53%). Pe locul doi se claseaza DOVERIE (27% din numarul de clienti si 16% din activele nete ale pietei), iar pe trei ING, cu 6% din participanti si 10% din activele totale ale pietei. Nivelul de acumulare reflecta "varsta" mai mare a pilonului facultativ, unde contul mediu are o valoare de 526 euro (fata de 307 euro la pensiile obligatorii). Participarea la fondurile facultative de pensii ale tarii a crescut intr-un ritm continuu din 1994 si pana in prezent, numarul clientilor fiind de 452.000 in 2001 si de 605.000 astazi. Activele nete ale pietei au evoluat insa mai spectaculos abia in ultimii ani, ajungand la 69,2 milioane euro in 2001 si 318 milioane euro azi, in scadere fata de finele anului 2007, pe fondul efectelor crizei financiare internationale.
Investitiile si randamentele fondurilor
Legislatia privind investitiile fondurilor de pensii private este in prezent in curs de modificare, dar principiile de baza sunt aceleasi cu cele din sistemul romanesc. Legislatia obliga la respectarea unor plafoane pe clase de active, iar fondurile trebuie sa indeplineasca si anumite conditii privind un randament minim garantat relativ la conditiile de piata (market relative guarantee). Fondurilor le este permis sa investeasca doar cel mult 15% din active in afara Bulgariei. Pe Pilonul III, regulile privind investitiile sunt mult mai liberale si relaxate, situatie care se va mentine probabil si dupa modificarile aflate acum in dezbatere si care privesc investitiile fondurilor de pensii obligatorii. Pe Pilonul II, fondurile de pensii au un comportament investitional destul de prudent, caracter impus si de conditiile dificile ale crizei financiare actuale. 70% din active sunt investite in instrumente cu venit fix si restul de 30% in actiuni listate, fonduri mutuale si proprietati. Dintre instrumentele cu venit fix, fondurile de pensii par sa prefere in masuri egale titlurile de stat, obligatiunile corporative si depozitele bancare, in timp ce ponderea obligatiunilor municipale si a celor ipotecare este, cumulat, de numai 5%. Intre fonduri insa comportamentul investitional mai difera usor, in unele cazuri. Pe Pilonul III, investitiile fondurilor de pensii sunt mai "curajoase", raportul dintre instrumente cu venit fix si variabil fiind de 58% - 42%, fata de 70% - 30% la fondurile obligatorii. La fel insa se observa preferinte egale pentru titlurile de stat, obligatiunile corporative si depozitele bancare. Plasamentele in actiuni si fonduri mutuale sunt de 35%, iar cele in proprietati de 7%.
Insa, in pofida investitiilor mai indraznete ale fondurilor facultative, in ultimii sase ani (perioada 2002-2007), cele trei tipuri de fonduri - universale, profesionale si facultative au obtinut randamente cumulate asemanatoare. Fondurile universale au performat cel mai bine, avand un randament cumulat de 87% in sase ani, fiind urmate de fondurile facultative (80%) si de cele profesionale (76%). In aceeasi perioada (2002-2007), inflatia cumulata din Bulgaria a fost de 45%, ceea ce inseamna ca toate tipurile de fonduri au inregistrat randamente solide peste nivelul inflatiei, fondurile universale inregistrand de fapt randamente cumulate de aproape doua ori mai mari decat inflatia. Diferentele din politica investitionala s-au simtit insa in cealalta directie, de indata ce criza financiara a inceput sa-si manifeste efectele pe Bursa de la Sofia. La mijlocul acestui an, randamentul anualizat era de 5,62% la fondurile universale, 4,86% la fondurile profesionale si 4,55% la fondurile facultative. Fata de valoarea de la inceputul anului insa, fondurile de pensii facultative au inceput sa piarda, din cauza expunerii mult mai semnificative la caderile bursiere.
Consolidarea pietei
Din perspectiva procesului de consolidare a pietei de pensii private, Bulgaria face nota discordanta fata de restul statelor din regiunea Europei Centrale si de Est. Mai precis, in timp ce in toate celelalte piete din regiune numarul administratorilor si al fondurilor a scazut prin procese de fuziuni si achizitii pe masura ce piata s-a maturizat, in Bulgaria a avut loc o crestere a numarului de fonduri de pensii private. Astfel, dupa ce la startul din 2002 se aliniasera opt companii de administrare a fondurilor de pensii private, in prezent numarul acestora este de noua, existand sansa ca, in curand, piata sa fie martora a unei noi intrari. Piata este insa concentrata, primele trei companii de pe Pilonul II si primele doua companii de pe Pilonul III concentrand aproximativ doua treimi din activele nete administrate din piata.
Teme in dezbatere si perspective
Bulgaria se afla in plin proces de reformare a legislatiei privind investitiile fondurilor de pensii pe Pilonul II, iar pentru anul viitor se intrevede o lege pentru a aplica modelul multifond la Pilonul III de pensii facultative. De asemenea, Bulgaria se numara printre putinele state din Europa Centrala si de Est care a introdus un adevarat "Pilon IV" - fonduri de pensii private ocupationale, dupa modelul raspandit in toata Europa Vestica. Deja primul astfel de fond a inceput sa colecteze contributii, iar alti administratori de fonduri se pregatesc sa primeasca licenta pentru a intra si pe acest segment de piata.
BULGARIA face parte din grupul celor trei state care au introdus in 1994, pentru prima data in Europa Centrala si de Est, pensiile private facultative (Pilonul III), alaturi de Cehia si Ungaria. Reforma sistemului de pensii a continuat in 2002, cand Bulgaria a aplicat pensiile private obligatorii (Pilonul II), devenind una dintre cele mai mici piete de profil din regiune, dar cu o crestere si dezvoltare constante. Amenintata in aceeasi masura de "bomba demografica" la fel ca si restul tarilor europene, Bulgaria se afla in faza de pregatire pentru noi reforme, care sa eficientizeze cei doi piloni de pensii private: modelul multifond la fondurile de pensii facultative si liberalizarea investitiilor la fondurile de pensii obligatorii.
La fel ca si Ungaria, Bulgaria are ambele segmente ale sistemului privat de pensii (si Pilonul II de pensii obligatorii, si Pilonul III de pensii facultative) destul de dezvoltate, singurele doua neajunsuri majore fiind dimensiunea redusa a populatiei (si deci a bazei de participanti contributori) si nivelul mic al castigurilor salariale, care se traduce prin contributii de asemenea modeste. Sistemul de pensii private din Bulgaria este insa solid, Pilonul II avand aproape 3 milioane de participanti si active de 904 milioane euro in administrare, iar Pilonul III avand peste 600.000 de participanti si active nete de 318 milioane euro (date valabile la mijlocul anului 2008).
