Primul an de criza a topit 9 miliarde de euro din fondurile de pensii din ECE
Primele semne ale actualei crize financiare au aparut in luna iulie 2007, pe piata creditelor ipotecare din Statele Unite ale Americii. Intre timp, efectele crizei s-au facut simtite si peste Ocean si au inceput sa afecteze toate pietele financiare, aducand prabusiri bursiere si provocand pierderi de sute de miliarde de euro investitorilor mari si mici. Ca de obicei pe timp de criza, apetitul pentru risc a scazut, agravand si mai mult situatia precara a burselor mondiale. Nici fondurile de pensii private nu au fost ocolite de aceste efecte: numai in primul an, criza financiara a adus pierderi de peste 9 miliarde euro fondurilor de pensii private din Europa Centrala si de Est.
Fondurile de pensii private din Europa Centrala si de Est au suferit pierderi de 9 miliarde de euro in perioada iulie 2007 - iulie 2008, din cauza crizei financiare globale, potrivit unei analize realizate in exclusivitate de Revista PRIMM Asigurari&Pensii. Pierderile au luat forma reducerii si deprecierii activelor nete administrate si au fost cauzate in principal de caderea burselor pe care fondurile de pensii respective investesc. Cele 9 miliarde euro reprezinta aproape 13% din activele totale administrate de fondurile de pensii private din regiunea Europei Centrale si de Est.
Analiza a cuprins toate cele zece state din regiunea Europei Centrale si de Est care au aplicat sisteme de pensii private multipilon (modelul Bancii Mondiale, pus in functiune anul trecut si in Romania): Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Croatia, Slovacia, Slovenia si cele trei State Baltice: Estonia, Lituania si Letonia. Impreuna, fondurile de pensii private (obligatorii - Pilonul II si facultative - Pilonul III) din aceste tari administreaza in prezent active de circa 70 miliarde euro. Perioada analizata reprezinta cele 12 luni dintre iulie 2007 si iulie 2008.
Din pierderile totale de 9 miliarde euro, Polonia, cea mai mare dintre pietele de pensii private din regiune, are cea mai semnificativa parte: 6 miliarde de euro. Pe locul doi se afla fondurile de pensii private din Ungaria (a doua piata ca marime din regiune), care au pierdut peste 2,2 miliarde euro, iar pe locul trei fondurile de pensii din Cehia (cea mai mare piata de pensii facultative din regiune), cu pierderi de 210 milioane euro. Astfel, cele mai mari trei piete de pensii private din regiune au concentrat 93% din pierderile fondurilor de profil din regiune.
Polonia: marimea conteaza
Piata de pensii private obligatorii din Polonia este cea mai mare din regiune, avand aproape 14 milioane de participanti si active nete in administrare de peste 40 miliarde euro. Polonia a platit insa pretul acestei marimi prin pierderi pe masura cauzate de criza financiara mondiala: 5,98 miliarde euro, dintre care 5,95 miliarde euro la fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) si 30 milioane euro la fondurile de pensii facultative (Pilonul III).
La mijlocul anului 2007, fondurile obligatorii din Polonia aveau in administrare active nete de 138,3 miliarde zloti (42 miliarde euro). La mijlocul acestui an, activele au scazut pana la 136,4 miliarde zloti (41,8 miliarde euro), desi, intre timp, fondurile au fost alimentate de contributii in valoare totala de 18,9 miliarde zloti (5,75 miliarde euro). Prin urmare, pierderea totala a fondurilor de pensii private obligatorii s-a cifrat la 5,95 miliarde euro, adica peste 14% din valoarea prezenta a activelor. Cu alte cuvinte, pierderile bursiere au topit contravaloarea unui an de economisire din acest sistem, intorcand activele la nivelul de la mijlocul anului 2007.
In aceeasi perioada, adica 30 iunie 2007 - 30 iunie 2008, Bursa de la Varsovia, pe care fondurile poloneze de pensii si-au plasat circa o treime din active (plafonul maxim permis de legislatie este de 40% din active), a pierdut 38% din valoare. Potrivit legislatiei poloneze, fondurilor de pensii nu le este permis sa investeasca in strainatate mai mult de 5% din active (o prevedere pe care acum Comisia Europeana le-a cerut autoritatilor poloneze sa o elimine), motiv pentru care fondurile sunt captive pietei interne si nu s-au putut adaposti de pierderile bursiere. Singura strategie la indemana fondurilor de pensii poloneze a fost reducerea pasiva a expunerii pe actiuni: fondurile si-au redus drastic achizitiile de actiuni, iar valoarea titlurilor din portofoliu a scazut, pe fondul scaderii generalizate a Bursei de la Varsovia. Rezultatul? In numai un an, expunerea fondurilor de pensii obligatorii s-a redus de la 38,5% (la mijlocul anului trecut), pana la 28,9% (la mijlocul acestui an).
Totusi, pierderile au fost perfect proportionale cu marimea fondurilor si cu marimea expunerii pe Bursa. Luand in calcul pierderea de 38% a pietei de capital si expunerea de 38,5% a fondurilor de pensii obligatorii pe Bursa la inceputul acestei perioade, rezulta o pierdere de circa 14,6% - identica cu cea obtinuta de fapt, de unde si concluzia ca pierderile fondurilor de pensii sunt explicate in proportie de 100% de conditiile vitrege ale pietei de capital. De altfel, fondurile de pensii obligatorii din Polonia sunt cele mai "curajoase" din regiune cand vine vorba de plasamente in actiuni, iar pierderile masive au fost de asemenea un pret pe masura pentru riscul asumat de fonduri.
Pierderile masive ale pietei poloneze de pensii obligatorii se vad si calculand randamentele fondurilor in perioada 30 iunie 2007 - 30 iunie 2008. Randamentul mediu ponderat al pietei a fost de -13,4%, fondurile pierzand intre 12,1% si 19,2% din valoarea unitatii de fond. De altfel, dupa primele opt luni ale acestui an, randamentul mediu pe piata, fata de 31 decembrie 2007, era de -8,4%, fondurile poloneze de pensii obligatorii avand astfel toate sansele sa termine anul pe minus pentru prima data in istoria lor de zece ani (inceputa in 1999).
Pe partea de pensii private facultative, piata poloneza este mult mai putin dezvoltata, astfel ca planurile facultative de pensii din aceasta tara au pierdut numai 30 milioane euro.
Ungaria: a doua pe lista pierderilor
Ungaria este pe locul doi in topul regional atat la dimensiunea pietelor de pensii private obligatorii (dupa Polonia), cat si facultative (dupa Cehia) si este tot a doua la capitolul pierderilor suferite. Fondurile de pensii private obligatorii din Ungaria gestioneaza active de aproximativ 7,5 miliarde euro si au aproape 2,9 milioane de participanti, in timp ce fondurile de pensii facultative administreaza aproape 3 miliarde euro si au 1,4 milioane de participanti.
Pierderile fondurilor de pensii din Ungaria au fost in total de 2,12 miliarde euro in primul an de criza financiara, fiind impartite astfel: 1,49 miliarde euro la fondurile obligatorii si 722 milioane euro la fondurile facultative. Proportional cu volumul activelor, pierderile din Ungaria au fost mai pronuntate decat cele din Polonia: in Ungaria, pierderile de 2,12 miliarde euro reprezinta 20% din totalul activelor administrate, in timp ce in Polonia ponderea pierderilor era de 14%.
Pe de alta parte, fondurile maghiare aveau expunere mai mica pe actiuni decat cele poloneze, iar Bursa de la Budapesta a scazut cu doar 30% in perioada analizata, fata de 38%, cat a pierdut Bursa de la Varsovia. Cum se explica atunci ca pierderile pietei maghiare sunt, relativ la dimensiunea activelor administrate, mai mari (20%, fata de 14%)?
Raspunsul sta in strategia de investitii adoptata de fonduri: in timp ce fondurile poloneze si-au redus expunerea pe actiuni pe durata primului an de criza (de la 38,5% la 28,9%), fondurile obligatorii maghiare si-au majorat semnificativ plasamentele in actiuni, de la 10,7% la 17,1% (la finele primului trimestru din 2008) si chiar mai mult, ulterior. Aceasta arata de fapt ca fondurile maghiare au vazut criza ca pe o oportunitate de acumulare de actiuni la preturi reduse, expunerea fondurilor pe actiuni listate crescand in mod activ. "Curajul" acestei strategii de investitii provine din lipsa restrictiilor legislative: fondurile obligatorii nu mai sunt obligate (inca din 2002) sa respecte cerinte de randament minim garantat (ca in Polonia), deci sunt mai libere sa isi asume riscuri investitionale pe timp de criza si nu numai.
In acelasi timp, fondurile facultative s-au dovedit in mod surprinzator mai conservatoare si au decis sa-si mentina plasamentele bursiere la 9%-10% pe toata perioada analizata. Pierderile pietei maghiare de pensii private sunt vizibile si in termeni de randamente: fondurile (atat obligatorii, cat si facultative) au intrat pe minus in trimestrul al treilea, adica imediat dupa izbucnirea crizei, si au continuat sa piarda pana in prezent. Numai in primul trimestru al acestui an fondurile obligatorii au pierdut 7,83%, iar cele facultative 6,33%.
Cehia incheie "podiumul"
Cehia este cea mai mare piata de pensii facultative din regiune, cu peste 4,1 milioane de participanti si active de aproape 7,4 miliarde euro - piata comparabila ca dimensiune de active cu cea de pensii obligatorii din Ungaria. Cu toate acestea, piata ceha (care nu are si un Pilon II de pensii obligatorii) a pierdut doar 210 milioane euro in primul an de criza, fata de pierderile de sapte ori mai mari ale pietei de pensii obligatorii din Ungaria.
Explicatiile pentru aceasta diferenta substantiala sunt multiple. In primul rand, legislatia ceha obliga fondurile sa obtina randamente anuale pozitive - in caz contrar, companiile de pensii sunt obligate sa compenseze deficitele din surse proprii. Desi au obtinut randamente pozitive, fondurile cehe au suferit pierderi relative ale activelor: activele au crescut mai lent decat volumul de contributii injectate in sistem - diferenta fiind pierderea de 210 milioane euro. In al doilea rand, Bursa de la Praga a pierdut doar 18,7% in perioada analizata (fata de 38% cea poloneza si 30% cea maghiara). In al treilea rand, fondurile cehe sunt cele mai conservatoare din regiune (fapt care deriva si din prevederea legislativa de la primul punct), investind foarte putin in actiuni.
Expunerea fondurilor cehe pe actiuni listate a fost de numai 7,1% la mijlocul anului 2007 si de 4,9% la mijlocul acestui an, de unde si pierderile mai mici.
Restul statelor: tot pe minus, dar mai putin
Analiza arata ca toate tipurile de fonduri de pensii din regiune, obligatorii sau facultative, au suferit pierderi de active de pe urma crizei financiare. Din pierderile totale de 9 miliarde euro, Polonia a pierdut 66,4%, Ungaria 24,6%, Cehia 2,3% , impreuna, cele trei au suferit 93,3% din pierderea regionala. Restul fondurilor, din state cu piete de pensii private mai putin dezvoltate, au avut pierderi mai mici: Slovacia a avut pierderi estimate la 195 milioane euro (dintre care 115 milioane euro pe Pilonul II), Croatia - 146 milioane euro (din care 135 milioane euro pe Pilonul II), Bulgaria - 95 milioane euro (din care 45 milioane euro pe Pilonul II), Slovenia - 80 milioane euro si Statele Baltice aproximativ 100 milioane euro (din care 65 milioane euro doar in Estonia).
Concluzia? Fondurile de pensii private din intreaga regiune au avut de suferit de pe urma crizei financiare mondiale, nici o tara si nici o piata financiara nefiind la adapost de scaderile bursiere. Unele fonduri au vazut insa in criza o oportunitate de investitii si au cumparat, in timp ce altele s-au ferit de burse si s-au tinut departe de actiuni. Cine a avut dreptate? Numai timpul si revenirea burselor pe crestere vor putea da acest raspuns.
Primele semne ale actualei crize financiare au aparut in luna iulie 2007, pe piata creditelor ipotecare din Statele Unite ale Americii. Intre timp, efectele crizei s-au facut simtite si peste Ocean si au inceput sa afecteze toate pietele financiare, aducand prabusiri bursiere si provocand pierderi de sute de miliarde de euro investitorilor mari si mici. Ca de obicei pe timp de criza, apetitul pentru risc a scazut, agravand si mai mult situatia precara a burselor mondiale. Nici fondurile de 