"Un sistem de pensii bun trebuie sa aiba neaparat patru caracteristici: extindere suficienta, costuri mici, inrolare automata si poate o forma minimala de garantii", este "reteta ideala" asupra careia au cazut de acord specialistii reuniti saptamana trecuta la Oxford pentru a discuta despre cele mai bune solutii de administrare a fondurilor de pensii in "noua normalitate" a lumii financiare, relateaza Financial Times. In plus, ei au lansat si o solicitare adresata exclusiv clasei politice: "Odata construit un sistem, politicienii si reglementatorii ar trebui reziste impulsului de a-i mai aduce permanent modificari. Asta nu face decat sa creeze complicatii suplimentare".
Analizand diversele modele intalnite in lume, potrivit acestui set de caracteristici, concluzia care pare a se impune este aceea ca fondurile de dimensiuni gigantice sau chiar cu caracter national care exista in tari ca Olanda, Scandinavia sau Australia reprezinta o solutie mai buna decat existenta unei industrii fragmentate in mii de fonduri de pensii de dimensiuni foarte mici, asa cum arata, de exemplu, modelul tipic al Marii Britanii.
Divyesh HINDOCHA, Director of Global Consulting, MERCER: "Cred ca doua sunt elementele vitale pentru a avea un sistem de pensii bun. Primul este marimea, pentru ca eficienta investitiilor, costurile si calitatea administrarii depind in foarte masura de scara la care lucrezi. Al doilea element la care ma gandesc este existenta unui fel de garantie asupra rezultatului final - un nivel minim al pensiei, careia i se poate adauga, optional, si un alt element suplimentar. Probabil ca, la momentul actual, sistemul de pensii danez este cel mai apropiat de un astfel de model".
Gordon CLARK, Profesor, OXFORD University: "Este destul de clar ca pensiile de stat si diversele forme de asistenta sociala vor fi reduse in viitor. In acest context, cred ca va fi nevoie de un mecanism care sa faca obligatorie economisirea prin sistemul pensiilor private. Prea putini oameni obisnuiesc sa faca planuri pe termen lung, astfel incat sa aiba o viziune corecta asupra nivelului de economii pe care trebuie sa-l realizeze".
Elizabeth CORLEY, Chief Executive, ALLIANZ Global Investors: "Punctul de pornire trebuie sa fie un sistem foarte simplu de pensii publice, peste care operatorii privati sa construiasca solutii suplimentare usor de incorporat in informarile cu privire la pensie pe care oamenii le primesc. Cu siguranta avem nevoie si de o dimensiune suficienta, iar ideea potrivit careia guvernele ar trebui sa ceara sectorului privat sa insiste pe performanta este interesanta".
Jeremy COOPER, Presedinte al Diviziei Pensii la CHALLENGER, companie de pensii private din Australia, a exprimat si motivul pentru care o solutie universal valabila nu este posibila, chiar daca fiecare sistem ar trebui sa se apropie pe cat de mult se poate de "reteta" ideala: "Cu siguranta nimeni nu are sistemul perfect si probabil orice sistem nu poate fi "foarte bun" decat pentru tara sa, urmand specificul culturii locale. Unele idei care functioneaza excelent in Olanda sau Danemarca cer un anume spirit de solidaritate si credinta in colectivizare pe care cetatenii Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii sau Australiei, membrii unor societati puternic individualiste, nu le impartasesc".
"Un sistem de pensii bun trebuie sa aiba neaparat patru caracteristici: extindere suficienta, costuri mici, inrolare automata si poate o forma minimala de garantii", este "reteta ideala" asupra careia au cazut de acord specialistii reuniti saptamana trecuta la Oxford pentru a discuta despre cele mai bune solutii de administrare a fondurilor de pensii in "noua normalitate" a lumii financiare, relateaza Financial Times. In plus, ei au lansat si o solicitare adresata exclusiv clasei politice: "Odata construit un sistem, politicienii si reglementatorii ar trebui reziste impulsului de a-i mai aduce permanent modificari. Asta nu face decat sa creeze complicatii suplimentare".