Pensia minima sociala de 350 de lei costa 700 de milioane de lei pe an
Pensia minima sociala, introdusa la 1 aprilie 2009 (300 de lei) si majorata la 1 octombrie (350 de lei) are costuri totale de 700 de milioane de lei la nivel anual, avand, potrivit datelor publicate de catre Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale de stat (CNPAS), un numar total de 653.000 de beneficiari luna de luna. Calculul reprezinta subventia totala acordata de la bugetul de stat pentru compensarea, pana la pragul de 350 de lei, a pensiilor mai mici decat acest nivel, rezultate din stagii de cotizare reduse.
"Pensia minima" este o masura cu un puternic caracter social, necontributiv, care incearca sa asigure un mijloc minim de subzistenta pentru circa 12% din totalul celor peste 5,5 milioane de pensionari (sistemul public si fostii agricultori) - aceasta in masura in care 350 de lei pot fi considerati suficienti chiar si pentru subzistenta.
Desi este mai bine decat nimic si, in orice caz, reprezinta o masura recomandata de Banca Mondiala, ca parte a pachetului de reformare a sistemelor publice de pensii, "pensia minima" arata, prin nivelul ei, slabiciunile profunde si caracterul nesustenabil al sistemelor publice de pensii, atat in Romania, cat si la nivel global, unde situatia nu este semnificativ diferita.
Ce va aduce viitorul? O estimare realista arata perspective gri. In fapt, pensia minima si pensia medie vor tinde una catre cealalta, iar sistemul public de pensii, afectat de presiuni demografice substantiale, va tinde catre un model de "ajutor social", fara nicio legatura cu volumul total contributiilor colectate in timpul vietii. Daca pensia de stat va reprezenta in viitorul apropiat doar un mijloc minim de subzistenta, inseamna ca singura speranta pentru asigurarea unui trai decent la batranete vine din economisirea privata, iar pentru aceasta vehiculul cel mai potrivit este reprezentat de fondurile private de pensii.
P.S. Presa a reflectat, in ultimele zile ale saptamanii trecute, 2 cazuri care dovedesc ca suma de 700 milioane lei cheltuita anual pentru a finanta acordarea pensiei minime ar putea deveni, in scurt timp, mai mare, pe masura ce vor fi puse in evidenta erorile din sistem. Astfel, desi "pensia minima" este in plata de mai bine de jumatate de an, exista inca exemple ale unor persoane care au "scapat" nomenclatorului oficial de beneficiari. Iata cele doua cazuri, de o extrema gravitate: Maria Hritcu, din orasul Flamanzi, judetul Botosani si Maria Tomescu, satul Malarisca, judetul Mehedinti. Ambele batrane primesc o pensie de urmas in valoare absoluta de 1 leu.
P.S. Presa a reflectat, in ultimele zile ale saptamanii trecute, 2 cazuri care dovedesc ca suma de 700 milioane lei cheltuita anual pentru a finanta acordarea pensiei minime ar putea deveni, in scurt timp, mai mare, pe masura ce vor fi puse in evidenta erorile din sistem. Astfel, desi "pensia minima" este in plata de mai bine de jumatate de an, exista inca exemple ale unor persoane care au "scapat" nomenclatorului oficial de beneficiari. Iata cele doua cazuri, de o extrema gravitate: 