Ne putem imagina viata noastra ca fiind un sandvis, felia de jos reprezinta copilaria si tineretea, umplutura fiind partea in care suntem activi, iar felia de deasupra este varsta de pensionare. Daca asupra primei parti avem putin control din cauza presiunilor sociale, dar mai ales economice, in ceea ce priveste celelalte niveluri avem un oarecare control, chiar daca este clar influentat de diversi factori externi.
Va prezentam in randurile care urmeaza un studiu al gigantului in asigurari AXA, cu privire la perceptia si asteptarile cetatenilor fata de perioada de dupa pensionare. O perioada in care ceasul desteptator nu-si mai are rostul si in care ne propunem sa implinim toate visurile.
In 2006 a inceput o perioada care va avea un impact economic, social si politic major asupra omenirii si anume retragerea din activitate a unui numar mare de persoane, fostii "baby boomers". Aceasta generatie este rezultatul unei cresteri demografice spectaculoase dupa cel de-al doilea razboi mondial si care a durat pana in 1963. De atunci, rata de crestere a populatiei la nivel global a scazut constant, astfel pana, in 2030, populatia cu varste de peste 65 de ani se va dubla. In tarile membre OECD, in viitorii 25 de ani se vor pensiona circa 70 milioane de persoane, iar in campul muncii vor intra doar 5 milioane in aceeasi perioada de timp. Pe de alta parte, acum 25 de ani situatia era oarecum inversa: 45 milioane de pensionari erau inlocuiti de nu mai putin de 120 milioane de "baby boomers".
Intr-un articol anterior va vorbeam despre imbatranirea populatiei, determinata de cresterea nivelului de trai si, implicit, a sperantei de viata, dar si de scaderea drastica a natalitatii. Acest tip de evolutie demografica implica anumite costuri, in special in ceea ce priveste sanatatea, cheltuielile in acest sector crescand odata cu cresterea populatiei. Pentru a va exemplifica mai bine situatia vom folosi cazurile tarilor membre OECD, clubul select al Natiunilor Unite. In aceste cazuri, cheltuielile bugetare pentru sanatate se ridica, in medie, la 9% din totalul cheltuielilor bugetare, dublu fata de situatia anilor 1970. Bineinteles ca oricat de dezvoltat ar fi un stat si oricat de mari ar fi incasarile sale bugetare, nu-si permite sa cheltuiasca din ce in ce mai mult intr-un anumit sector. Astfel, tari ca Franta, Austria, Suedia, Polonia sau Romania si-au marit varsta minima de pensionare, astfel incat sa beneficieze din ce in ce mai mult de serviciile acestei generatii numeroase.
Vacanta prelungita Studiul AXA, citat mai sus, a sondat perceptia subiectilor cu privire la varsta pensionarii si perioada de dupa. 85% dintre pensionarii intervievati au admis ca s-au pensionat inainte de 65 de ani, acestia vazand perioada de dupa ca o vacanta prelungita dupa o viata petrecuta in campul muncii. Aceleasi persoane care s-au pensionat inainte de termen au raspuns, in mod surprinzator ar spune unii, ca ar fi fost apti sa lucreze, in medie, pana la 76 de ani. Cu toate ca se considera apti de munca pana la o varsta destul de inaintata, acestia planuiesc si reusesc sa se retraga inainte de varsta legala. Dupa cum se poate vedea si din graficul alaturat, circa 42% dintre subiecti isi propun sa iasa la pensie inainte de 65 de ani. Mai mult decat atat, 57% din total fac acest pas, deci mai multi decat cei care isi propun acest lucru.
Experienta ne arata ca, per total, calitatea vietii, dupa pensionare, se mentine cam la acelasi nivel sau creste. Astfel, 31% dintre pensionarii intervievati au declarat ca viata lor a crescut calitativ dupa pensionare. Se pare totusi ca nivelul de trai nu determina, in totalitate, calitatea vietii. Astfel, dintre subiectii care au declarat ca standardul de viata a scazut (35%), doar 25% au raportat o descrestere a calitatii vietii. Bineinteles, banii nu aduc intotdeauna fericirea, iar programul extrem de flexibil pe care si-l poate permite un pensionar compenseaza lipsa de resurse financiare.
Un studiu facut in Romania de catre compania LIGHTHOUSE indica faptul ca majoritatea angajatilor din Romania asociaza retragerea din activitate cu o perioada dominata de singuratate, probleme de sanatate si o lipsa generalizata a celor necesare pentru un trai decent. Pe de alta parte, acelasi studiu ne arata ca segmentul cel mai preocupat de economisirea pe termen lung pentru pensie este cel cuprins intre varstele de 35 si 44 de ani.
Batranete, unde esti? Una dintre intrebarile cheie ale acestui studiu a fost clara si directa: De la ce varsta va veti considera batran? Rezultatul a fost ca pe masura ce inainteaza in varsta, respondentii vad batranetea la o varsta din ce in ce mai inaintata. Spre exemplu, respondentii cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani spun ca se vor considera batrani dupa 66 de ani. Pe de alta parte, cei de peste 55 de ani cred ca vor fi cu adevarat batrani aproape de 76 de ani. Totul depinde de perspectiva: daca veti gasi pe cineva care sa fi auzit de insula Koror, va va spune ca este o insula mica in Pacificul de Sud, dar daca intrebati pe cineva de pe insula vecina Angaur, va va spune ca e insula mare la Nord de ei. Aceeasi atitudine se intalneste si in cazul intrebarilor referitoare la varsta pana la care respondentii se considera apti de munca. Si aceasta valoare creste odata cu varsta.
Pe de alta parte, opiniile legate de viitorul fiecaruia dupa varsta pensionarii sunt destul de constante in mai toate tarile care au facut subiectul studiului AXA. Chiar daca tintele pot parea inalte, ele par a se regasi si in viata de dupa pensionare. Sa exemplificam putin mai bine situatia actuala: trei sferturi din populatia activa de astazi se asteapta sa aiba o calitate a vietii mai buna sau cel putin la fel de buna ca si in prezent. Cei mai optimisti par a fi chinezii, dintre care jumatate sunt convinsi ca, dupa pensionare, viata lor se va imbunatati. In alte tari, optimismul angajatilor fata de pensionare nu este la cote atat de inalte cum ar fi in Japonia si Portugalia unde 44%, respectiv 40% din respondenti spun ca viata lor va suferi din punct de vedere al calitatii dupa pensionare.
Cand ne gandim la calitatea vietii nu ne gandim doar la bani, ci si la sanatate sau la timp, pentru a-i putea cheltui. Banii nu sunt totul, dar perspectiva pe care o avem asupra vietii depinde cu siguranta de veniturile pe care le avem. Conform studiului amintit, atitudinile pozitive fata de aceasta perioada a vietii sunt legate de posibilitatea de a practica mai multe activitati de recreere, cum ar fi sportul, gradinaritul sau turismul. Optimistii vad aceasta perioada drept un nou inceput, o viata noua cu alte preocupari si cu totul alt tip de satisfactii. Familia joaca un rol important pentru europeni. Astfel, belgienii, francezii sau germanii au legat activitatile lor de cele ale familiei, aceasta jucand un rol vital in viata lor. Pe de alta parte, sportul pare a fi preferat de majoritatea subiectilor, in jumatate dintre tarile analizate activitatile sportive au fost printre primele mentionate atunci cand a venit vorba de umplerea timpului liber dupa retragerea din campul muncii.
Sanatate, ca-i mai buna decat toate! Este de la sine inteles ca problemele medicale se inmultesc odata cu varsta, iar costurile legate de acest sector se multiplica si ele. Pentru starea de spirit a pensionarilor este foarte important sa se simta sanatosi. Mai mult de jumatate din intervievatii care s-au retras din activitate (53%) s-au descris ca fiind sanatosi. In top s-au situat tari anglo-saxone, din fostul imperiu britanic, cum ar fi: Noua Zeelanda, Australia, Canada sau Statele Unite. Pe de alta parte, latinii din Franta, Belgia si Portugalia sufera din punct de vedere al sanatatii. Cea din urma reprezinta lanterna rosie a acestui clasament, doar 47% dintre pensionari considerandu-se sanatosi. Putem corobora aceste rezultate cu dieta si ritmul de viata practicate de pensionarii din aceste tari. Astfel, anglo-saxonii sunt cei mai atenti la ceea ce mananca si la programul cotidian.
Inflatie de populatie, bogatie si bunastare Asa cum am mentionat deja, omenirea a trait un "boom" demografic pana in 1963, care s-a continuat si dupa aceasta data in alte tari, cum ar fi China sau India. Aceasta evolutie a adus crestere economica la nivel mondial care se traduce intr-un nivel de trai ridicat. Astfel, doar 20% dintre reprezentantii acestei generatii au venituri mici si se descriu ca fiind fericiti sau foarte fericiti de standardul lor de viata.
Este foarte interesant de vazut cum tari precum China sau India au evoluat de-a lungul timpului atat din punct de vedere al fertilitatii, cat si din cel al sperantei de viata. Aceasta din urma fiind un indicator clar al standardului de viata. Statisticile internationale releva ca aceste doua tari au eliminat mare parte din diferenta care le despartea de tarile dezvoltate. Una dintre concluziile pe care le putem desprinde este ca unele tari pe care le consideram apartinand lumii a treia pana de curand, cum ar fi Arabia Saudita, Algeria sau India, au recuperat enorm, fiind acum mai aproape ca niciodata de standardele occidentale.
Din pacate, tarile africane nu au facut aceleasi progrese ca tarile din Asia. Iata de ce putem observa o similitudine in ceea ce priveste asteptarile si perceptia privind viata de dupa pensionare pe toate cele trei continente analizate de AXA: America, Asia si Europa. Problema retragerilor masive, fie ele timpurii sau nu, se va accentua insa pe masura ce europenilor si americanilor li se vor alatura si asiaticii, care au trait acest "boom" demografic ceva mai tarziu.
Publicat pe 10.05.2007
