PROFIL DE TARA: Totul despre piata de pensii private din UNGARIA
UNGARIA este prima tara din Europa Centrala si de Est care si-a
reformat sistemul public de pensii, prin introducerea segmentului
privat multipilon, dupa modelul Bancii Mondiale: a lansat Pilonul III
de pensii private facultative in 1994, alaturi de Cehia si Bulgaria, si
Pilonul II de pensii private obligatorii in 1998, inaintea Poloniei si
a celorlalte state din zona. Astfel, Ungaria a ajuns a doua piata ca
marime in regiunea central si Est-europeana, atat pe segmentul de
pensii obligatorii (in urma Poloniei), cat si pe cel facultativ (in
urma Cehiei).
Ungurii se confrunta cu aceleasi probleme de reducere si imbatranire a populatiei ca si restul Europei: populatia sa va scadea cu cel putin 13% pana in 2060, iar rata de dependenta a varstnicilor va creste pana la 58% in acelasi orizont de timp, potrivit Eurostat. Acum, Ungaria se pregateste de o noua reforma: introducerea "solutiei multifond" pe Pilonul II si diversificarea investitiilor fondurilor de pensii. Cititi in continuare un profil complet de tara pentru piata de pensii private din Ungaria:
Arhitectura sistemului
Spre deosebire de Polonia (cea mai mare piata de pensii obligatorii din regiune) si de Cehia (cea mai mare piata de pensii facultative din regiune), Ungaria are ambele segmente - atat Pilonul II, cat si III - destul de bine dezvoltate. Ungaria a introdus prima din zona ambele sisteme de economisire privata pentru pensie, ajungand acum la o piata de pensii obligatorii de circa 2,9 milioane de participanti si active nete de 7,5 miliarde euro si una de pensii facultative de 1,4 milioane de participanti si active nete de 3 miliarde euro. Liberalizarea pietei a fost continua, pe masura ce sistemul s-a maturizat, iar restrictiile au fost eliminate in principal dupa 2002.
Sistemul maghiar de pensii private obligatorii are particularitatea ca mai multe entitati pot administra fonduri de pensii: angajatori, companii financiare, sindicate, patronate, camere de comert sau chiar autoritati locale. La fel este si in cazul fondurilor de pensii facultative, care functioneaza dupa acelasi cadru institutional si legislativ. La pensiile facultative pot contribui atat clientii individuali, cat si angajatorii acestora, iar contributiile sunt incurajate prin stimulente fiscale destul de consistente: exista o deductibilitate de 30% in limita sumei de 100.000 forinti (circa 412 euro) pe an, iar contributiile angajatorilor sunt deductibile in totalitate, in limita unui salariu minim pe an (69.000 forinti, adica aproximativ 284 euro).
Fondurile de pensii (atat pe Pilonul II, cat si pe III) isi pot externaliza activitatea de investire a activelor catre o societate specializata de asset-management. Cum supravegherea pietelor financiare este integrata, PSZAF, autoritatea de reglementare si supraveghere a pietei, are aceleasi atributii asupra companiilor de asset-management cu cele pe care le are asupra companiilor care gestioneaza fondurile de pensii private. Instrumentele in care legislatia permite fondurilor sa investeasca sunt foarte variate, de la cele traditionale la fonduri imobiliare, de hedging, private equity sau obligatiuni ipotecare.
Structura pietei
Pe Pilonul II maghiar activeaza in prezent 20 de fonduri de pensii private, raportul de forte dintre "campionii locali" si marile companii financiare straine (prezente in toate tarile din regiunea Europei Centrale si de Est) fiind destul de echilibrat. In prezent, numarul de participanti la cele doua fonduri este de aproximativ 2,9 milioane, in timp ce activele nete administrate sunt de 7,5 miliarde euro. Liderul detasat al pietei este fondul de pensii obligatorii al grupului financiar local OTP, cu peste 800.000 de participanti (cota de piata de 29%) si active nete de 2 miliarde euro (26% din totalul pietei), la finele anului trecut. Urmeaza, in ordine, patru nume mari ale pietei europene de profil: ING (locul doi, cu o cota de piata de aproape 18% dupa active), AEGON (locul trei, 17,5%), ALLIANZ (10,6%) si AXA (8%).
Participarea la fondurile obligatorii de pensii a crescut aproape continuu, de la 1,34 milioane de clienti la finele anului 1998 (anul lansarii sistemului), iar activele pietei au urmat aceeasi evolutie, ajungand la un apogeu de peste 8 miliarde euro la finele anului trecut, dupa care au inceput sa scada, suferind pierderi accentuate pe fondul crizei financiare internationale.
Pe Pilonul III activeaza in prezent 68 de fonduri de pensii facultative, iar liderul pietei este tot OTP, cu peste 270.000 de participanti si active de 419 milioane euro la finele anului trecut, adica o cota de piata de 13,5% dupa active si de aproape 20% dupa numarul de participanti. Ceilalti jucatori de pe podium sunt ALLIANZ si MKB, cu cote de piata mai mari de 10%. Piata de pensii facultative este mult mai fragmentata decat cea de pensii obligatorii. Primele 20 dintre cele 68 de fonduri concentreaza 90% din piata.
Participarea la fondurile facultative de pensii private a crescut spectaculos in primii ani de la lansare, dupa care a incetinit ritmul. Fata de 97.000 de clienti la finele anului 1994, volumul de participanti a depasit un milion in 1999. Activele acumulate au evoluat asemanator, crescand liniar pana la finele anului trecut, apoi decazand pe fondul crizei financiare.
