OECD: Solutiile pentru imbunatatirea sustenabilitatii asistentei sociale trebuie cautate, in mare parte, pe piata muncii
"Politicile sociale corect dimensionate contribuie la sustenabilitatea cresterii economice pe termen lung si limiteaza impactul negativ al crizei asupra economiei si societatii. Trebuie insa sa ne ferim sa abordam aceasta problematica exclusiv prin prisma prioritatii actuale, de a reduce cheltuielile sociale, si sa luam in considerare cu atentie beneficiile viitoare ale protectiei sociale", este una dintre concluziile reuniunii ministrilor de afaceri sociale ai tarilor OECD, din 2-3 mai a.c., de la Paris. In raportul emis ieri, la incheierea lucrarilor, se subliniaza: "Criza bugetara nu este numai o "criza a cheltuielilor". Erodarea substantiala a veniturilor colectate din taxe este, de asemenea, un factor principal in reducerea spatiului fiscal cu care se confrunta toate economiile. Ca atare, politicile sociale orientate catre cresterea integrarii in munca sunt foarte importante pentru a restaura baza fiscala a sistemelor de asigurari sociale".
Desfasurata sub conducerea Ministrului Muncii si Asigurarilor Sociale din Germania, Ursula von der LEYEN, intalnirea a avut ca obiectiv schimbul de opinii cu privire la principalele dificultati pe termen scurt si mediu cu care se confrunta in prezent cetatenii din tarile membre OECD, precum si cei din Rusia, Brazilia, Indonezia si Africa de Sud.
In acest context, opinia comuna a ministrilor prezenti la Paris este aceea ca "in confruntarea cu problema imbatranirii populatiei, politicile de solidaritate intergenerationala sunt deosebit de importante". In abordarea problematicii complexe a asistentei sociale trebuie sa se tina seama, potrivit oficialilor din tarile OECD, de cel putin doua aspecte esentiale. Pe de o parte, potrivit tuturor estimarilor, cheltuielile cu pensiile si cu ingrijirea batranilor vor creste foarte rapid. De aceea, mentinerea unui echilibru intre nevoia de a oferi asistenta sociala adecvata tuturor categoriilor de varsta si cea de a limita cheltuielile la un nivel rezonabil este de maxima importanta. Pe de alta parte, trebuie tinut cont ca sprijinul intergenerational in cadrul familiilor este pus la grea incercare in aceasta epoca in care familiile au o componenta din ce in ce mai putin numeroasa, iar prelungirea vietii active devine o piedica in calea ingrijirii in cadrul familiei a copiilor si batranilor, mai ales pentru femei, care sunt inca principalele responsabile pentru aceste activitati.
Sintetizand, principalele concluzii formulate in urma reuniunii de la Paris, in legatura cu problematica solidaritatii intergenerationale, o componenta definitorie a sistemelor de asigurari sociale, sunt:
Furnizarea unei protectii sociale adecvata tuturor categoriilor de varsta, prin finantare si servicii de ingrijire, ramane o prioritate; in acelasi timp, aceasta nu trebuie sa aseze o povara prea mare pe umerii generatiilor active;
Sistemele de pensii trebuie adaptate la tendintele demografice: o viata activa mai lunga, o rata de ocupare mai ridicata si evitarea pensionarilor anticipate vor imbunatati adecvarea si sustenabilitatea acestora;
Reformarea sistemelor de pensii trebuie sa fie in acord cu imbatranirea rapida a populatiei si sa asigure pensii adecvate, acoperire corecta, dar si sustenabilitate financiara sistemului;
Este necesara sporirea eforturilor pentru a asigura lucratorilor varstnici atat oportunitati suficiente de angajare, cat si calitatile competitive necesare pentru a fi angajati, precum si o stare de sanatate satisfacatoare pentru mentinerea in activitate;
Diversificarea surselor de venit la pensie, combinata cu imbunatatirea reglementarilor privind fondurile de pensii si cu ridicarea nivelului de cultura financiara au un rol important de jucat in depasirea provocarilor legate de imbatranirea populatiei;
Cel mai adesea statele isi imbunatatesc continuu sistemele formalizate de ingrijire pe termen lung. Politicile de sprijinire a mijloacelor informale de ingrijire trebuie insa sustinute, ca o componenta complementara a sistemelor formale, tinand cont insa de necesitatea ca acestea sa nu perpetueze formule discrimatorii de munca neplatita si nici sa nu incurajeze retragerea de pe piata muncii.
"Politicile sociale corect dimensionate contribuie la sustenabilitatea cresterii economice pe termen lung si limiteaza impactul negativ al crizei asupra economiei si societatii. Trebuie insa sa ne ferim sa abordam aceasta problematica exclusiv prin prisma prioritatii actuale, de a reduce cheltuielile sociale, si sa luam in considerare cu atentie beneficiile viitoare ale protectiei sociale", este una dintre concluziile reuniunii ministrilor de afaceri sociale ai tarilor OECD, din 2-3 mai a.c., de la Paris. In raportul emis ieri, la incheierea lucrarilor, se subliniaza: "Criza bugetara nu este numai o "criza a cheltuielilor". Erodarea substantiala a veniturilor colectate din taxe este, de asemenea, un factor principal in reducerea spatiului fiscal cu care se confrunta toate economiile. Ca atare, politicile sociale orientate catre cresterea integrarii in munca sunt foarte importante pentru a restaura baza fiscala a sistemelor de asigurari sociale".