Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a publicat, pe site-ul prorpiu, spre dezbatere, proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii. Data limita pina la care pot fi transmise catre MMFPS sugestii, comentarii, propuneri de modificare a textului legii este 5 februarie 2010. In preambulul textului legii, initiatorii mentioneaza printre principalele motive care au stat la baza demersului legislativ imbunatatirea sustenabilitatii financiare a sistemului de pensii - in prezent nu este sustenabil financiar si nu poate fi sustinut -, precum si mentinerea standardelor de viata ale pensionarilor in plata, prin trecerea graduala la indexarea cu rata inflatiei.
Iata cum prezinta MMFPS starea actuala a sistemului public de pensii:
In anul 2009, cheltuielile totale anuale pentru pensii in Romania au fost de circa 39 miliarde lei, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare, ponderea acestora in Produsul Intern Brut fiind de 8%, cu tendinta de crestere.
De asemenea, bugetul asigurarilor sociale de stat inregistreaza, inca din anul 2006 deficite anuale, in anul 2009 ajungand la cel mai mare deficit, cu o valoare de cca. 1,5 miliarde EURO.
Numarul total de pensionari in plata in Romania la nivelul lunii noiembrie 2009 era de 5,54 milioane de persoane in timp ce numarul total de contribuabili la sistemul public de pensii nu depasea, la aceeasi data 5,65 milioane de persoane, ducand la un raport de dependenta al sistemului public de pensii de 0,98 pensionari / 1 contribuabil.
De asemenea, conform unei revizuiri recente a estimarilor Bancii Mondiale (2009), in urma consultarilor privind masurile de reforma a legi pensiilor din Romania, se evidenTiaza ca la nivelul anului 2050, deficitul creat de cheltuielile cu pensiile din PIB, prin pastrarea sistemului actual, va ajunge la cca.12% .
In prezent, in Romania, varsta medie reala de pensionare este mult prea scazuta, aceasta fiind de 54 ani si 7 luni, fata de varstele standard de pensionare cerute de legislaTia in vigoare in trimestrul IV 2009, de 58 ani si 8 luni pentru femei, respectiv 63 ani si 8 luni pentru barbati.
Cauzele esenTiale ale reducerii varstei standard de pensionare o reprezinta activitatea in grupe de munca, pensionarea pe motiv de invaliditate, indeplinirea anticipata a stagiului complet de cotizare, precum si pensionarii urmasi. Se adauga varstele mult mai reduse practicate de actualele sisteme de pensii speciale cum ar fi 50 de ani pentru personalul navigant din aviatia civila, 55 ani pentru militari si politisti, 60 de ani pentru magistrati si personalul auxiliar din tribunale si curti de apel.
In ultimii ani, sistemul de pensii publice se confrunta cu o problema foarte serioasa si anume cea legata de cresterea masiva, de multe ori frauduloasa, a pensionarilor de invalidate.
Astfel, de la cca. 600.000 persoane ce beneficiau de pensii de invaliditate in anul 2001 s-a ajuns la cca. 900.000 de pensionaTi de invaliditate in anul 2009, inregistrandu-se astfel o crestere de peste 50%, cu efecte negative semnificative asupra cheltuielilor bugetului de asigurari sociale.
In plus, se inregistreaza a triplare anuala a numarului de pensionari anticipate, ajunganduse in noiembrie 2009, la cca. 115.000 de pensii anticipate parTiale in plata.
Existenta unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii si tratament inegal pentru unele categorii profesionale a creat o diferenTa uriasa intre cea mai mica pensie si cea mai mare pensie publica. La 1 octombrie 2009, cea mai mica pensie a devenit 350 lei, in timp ce, cea mai mare pensie din sistemele de pensii speciale depaseste 37.000 lei, adica este de peste 100 ori mai mare.
De asemenea, principalele masuri de reformare prevazute in lege sunt:
Masuri de reformare : • Cresterea si egalizarea varstelor standard de pensionare pentru barbati si femei. • Cresterea varstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apararii naTionale, ordinii publice si sigurantei nationale. • Reevaluarea varstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate in sistemul unitar de pensii din magistratura, diplomatie, personal auxiliar din instante de judecata, funcTionari publici parlamentari. • Integrarea persoanelor apartinand sistemelor speciale de pensii in sistemul unitar de pensii publice • Procedura de stabilire a valorii punctului de pensie, si anume: Valoarea punctului de pensie se stabileste prin lege. Valoarea punctului de pensie de la intrarea in vigoare a prezentei legi si pana in anul 2020, se va majora anual cu 100% rata inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. [...] Incepand cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majoreaza anual cu 100% rata inflatiei la care se adauga 45% din cresterea reala a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din cresterea reala a salariului mediu brut, luat in considerare la majorarea anuala a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu cate 5 % in fiecare an. Incepand cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majoreaza anual cu 100% rata inflatiei realizata pe anul precedent [...]. • Cresterea numarului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizeaza venituri din profesii liberale, manageri, asociatii familiale • Descurajarea numarului de pensionari anticipate parTiale • Descurajarea pensionarilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical. • FinanTarea indemnizaTiei de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.