Ministrul Muncii: Banii de la FMI vin ca sa ne putem ocupa de politicile noastre sociale
Imprumutul pe care statul roman il va contracta in curand de la FMI, UE si alte institutii financiare internationale va permite Guvernului sa isi continue politicile de protectie sociala, a declarat Ministrul Muncii Marian SIRBU, intr-o emisiune televizata aseara, la RealitateaTV. El a adaugat ca are mandat de la Guvern pentru a negocia cu FMI-ul, care probabil va supraveghea pachetul financiar contractat de Romania, in sensul mentinerii obiectivelor de politici sociale, indiferent de ceilalti termeni ai acordului. Ieri, o echipa tehnica a FMI si Bancii Centrale Europene a venit in Romania, pentru o vizita de 2 saptamani, la finalul carora se va lua decizia privind eventuala acordare a unui imprumut pentru statul roman.
"Banii din imprumutul extern nu vin ca sa sustina asistenta sociala in Romania. Acesti bani vor veni ca sa sustina cursul de schimb valutar, cursul leu/euro, ca noi sa putem sa ne ocupam in continuare de politicile sociale la care ne-am angajat ca Guvern", a declarat aseara Ministrul Muncii Marian SIRBU, in direct la RealitateaTV. Saptamana aceasta, Ministerul de Finante si Banca Nationala a Romaniei au anuntat ca au notificat UE, FMI si alte autoritati financiare internationale ca Romania are nevoie de un pachet financiar de ajutor de urgenta, pe care surse guvernamentale l-au apreciat la aproximativ 19 miliarde de euro.
Marian SIRBU a declarat din nou ca principalele sale obiective sunt majorarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie si introducerea pensiei minime sociale de 300 de lei la 1 aprilie (plus majorarea acesteia la 350 de lei la 1 octombrie). "Obiectivul nostru principal este un punct de pensie care sa reprezinte 45% din salariul mediu brut", a declarat SIRBU. La intrebarea "cand?" a moderatorului emisiunii, ministrul a raspuns: "Cat mai curand posibil!".
"Intotdeauna FMI, in colaborare cu Banca Mondiala, a acceptat argumentele de protectie a categoriilor cele mai vulnerabile. De aceea, nu cred ca aceste obiective sociale pe care le avem vor fi puse sub semnul intrebarii in cazul imprumutului", a mai spus SIRBU.
Tot ieri insa, viziunea unui alt ministru roman a fost schimbata semnificativ de primele discutii cu echipa tehnica a FMI. Ministrul Finantelor, Gheorghe POGEA, a declarat ieri pentru prima data ca Romania ar putea intra in recesiune anul acesta, cu o scadere economica de "circa -1%, -1,5%", dupa ce pana acum POGEA a sustinut ideea unei cresteri economice de 2,5% anul acesta. Declaratiile Ministrului Finantelor au fost citate de agentia de presa MEDIAFAX: "Pe mine daca ma intrebati, la ora actuala, este posibil sa fie intre -1% si 1,5%", a spus POGEA, referindu-se la recesiunea Romaniei din acest an. De altfel, bugetul Romaniei de anul acesta, adoptat de Guvern si Parlament nu mai devreme de luna trecuta, este fundamentat pe speranta unei cresteri economice de 2,5% anul acesta, cand de fapt tabloul macroeconomic de anul acesta va fi mult mai sumbru, dupa cum incep sa inteleaga guvernantii, dupa discutiile cu FMI.
Ce perspective deschid toate acestea pentru piata pensiilor private? Cel mai probabil, o perioada de stagnare, in care planurile de viitor vor ceda masiv terenul in fata presiunilor prezentului - accentuate de perspectiva electorala apropiata. O privire fugara asupra fenomenelor consemnate deja in alte tari din regiune ne atrage, insa, atentia ca fondurile de pensii ar putea intra in vizorul guvernantilor si intr-un mod mult mai direct. Adica, pasul urmator de la a ignora planurile de crestere (inghetarea contributiilor) ar putea fi considerarea fondurilor de pensii ca pe o sursa de finantare interna, fie si numai prin obligarea acestora sa investeasca masiv in titluri de stat, indiferent de conditiile de randament ale emisiunilor oferite de stat. CITITI PE ACEEASI TEMA: • Ministrul Muncii: Nu cred in falimentul sistemului public de pensii • BANCA MONDIALA: Sistemul public de pensii din Romania nu mai face fata presiunilor demografice