Liderii Pilonului II nu au mai primit luna aceasta clienti din loterie
sursa: www.frcc.cc.co.us
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) gestionate de ING si ALLIANZ-TIRIAC, cele mai mari de pe piata de profil, nu au mai primit luna aceasta clienti din repartizarea aleatorie, intrand in vigoare noile reglementari privind "loteria", cuprinse in normele CSSPP. La ora redactarii acestui material, CNPAS nu a publicat inca numarul participantilor distribuiti aleator intre restul de 10 fonduri, insa estimari pe baza lunilor precedente dau probabil un numar de circa 20.000. Dintre acestia, primele 2 fonduri primeau pana acum 59%, pe baza cotei de piata existente.
La sfarsitul anului trecut insa, CSSPP a adoptat noua norma de aderare si evidenta a participantilor, care exclude de la procesul de repartizare aleatorie primele 2 fonduri, restul urmand sa primeasca participanti "prin loterie" proportional cu cota de piata dupa validarile de noi clienti (vanzari noi) din luna precedenta. Potrivit calculelor pietei, majoritatea administratorilor de pe Pilonul II sunt afectati de aceasta norma, urmand sa primeasca mai putini clienti din loterie decat daca nu s-ar fi modificat aceste reglementari. Ca urmare, la sfarsitul anului trecut primii doi operatori, impreuna cu asociatia profesionala din domeniu (APAPR), au demarat o actiune de contestare in justitie a acestei reglementari (contencios administrativ). Chiar astazi, Curtea de Apel Bucuresti decide asupra oportunitatii suspendarii acestor prevederi, pe durata judecarii pe fond a cazului.
In timp ce operatorii din piata sustin ca prevederile referitoare la loterie din norma CSSPP contravin legislatiei primare (Legea 411/2004) si au un caracter anticoncurential, CSSPP neconsultand Consiliul Concurentei in procedura de elaborare a normei, Comisia sustine ca decizia urmareste cele mai bune interese ale participantilor la fondurile de pensii private obligatorii si urmeaza sa reduca gradul de concentrare din piata, fapt benefic concurentei pe termen mediu si lung. Dreptatea urmeaza insa sa o decida sistemul de justitie, asa cum deseori se intampla, pe piata financiara si nu numai, cand intre piata si autoritatea de reglementare nu exista consens asupra caracterului benefic al unei reglementari.
