Forumurile Economice Regionale 2009 La pas prin tara, cu criza
Dupa ce a fost subiectul zilei saptamani de-a randul, criza financiara a cedat locul in topul stirilor "surorii" ei mai mari, criza economica. Efectele au traversat bariera dintre pietele financiare si economia reala si treptat, de la randamente si dobanzi, am trecut la subiecte care, din pacate, sunt puternic ancorate in viata de zi de zi a companiilor si a angajatilor lor: somaj, blocaj economic, lipsa acuta a resurselor etc. In multe privinte, gradul de incertitudine este foarte mare, cu precadere in ceea ce priveste sursele de finantare a activitatii. Datoriile sunt ceva mai usor de evaluat, dar contabilizeaza un cumul de efecte negative: credite bancare mai scumpe, taxe si impozite catre stat in crestere, efecte defavorabile ale cursului valutar.
Ca in fata oricarei stari de criza, reactia fireasca este aceea de a evalua resursele si de a "strange randurile" in fata provocarilor. Pe cine pot conta firmele romanesti in actuala criza? Care sunt "aliatii" managementului oricarei companii, in incercarea de a gasi cel putin solutii de supravietuire, daca nu noi oportunitati? Raspunsul s-a impus de la sine pe parcursul intalnirilor cu angajatorii: angajatii sunt singurii aliati fideli. Cu siguranta insa ca masurile prevazute de Guvern in acest an n-au fost de natura a incuraja sporurile salariale directe, mediul fiscal descurajand orice politica de recompensare pe scara larga a angajatilor.
Moderatorul intalnirilor, Sergiu COSTACHE, Presedinte Media XPRIMM, a subliniat in repetate randuri: "Exista numeroase strategii care pot fi aplicate in managementul unei firme pentru a gestiona problematica acestei crize. Dintre toate insa, trebuie alese acele pachete de masuri care nu slabesc forta viitoare a companiei, ci dimpotriva, incurajand creativitatea si fidelitatea angajatilor-cheie, cresc competitivitatea afacerii si valorifica oportunitatile existente".
S-a discutat de fiecare data despre prognozele de viitor, s-au prezentat posibile solutii pentru managementul companiilor in perioada de criza, s-a discutat despre principala resursa care poate contribui la depasirea cu succes a crizei: angajatii companiei.
Criza, de la teorie la recesiune
La inceputul anului, criza economica nu-si facuse inca simtita prezenta foarte acut in viata companiilor. La primele intalniri cu angajatorii, desfasurate la Timisoara si Craiova in primavara acestui an, se facea simtita o stare de ingrijorare fata de evolutiile viitoare si mai cu seama, un puternic factor de stres dat de instabilitatea legislativa si de slaba predictibilitate a evolutiilor economice. Pe masura ce criza s-a adancit, transformandu-se in recesiune, numarul companiilor care au declarat, editie de editie, ca sunt afectate intr-o masura mare de criza economica a crescut. In paralel, statisticile oficiale relevau din ce in ce mai pregnant prezenta unor efecte substantiale pe piata muncii. A devenit, progresiv, mai vizibil faptul ca strategiile de viitor lasa locul, in atentia managementului, luptei pentru supravietuire a zilei de azi, cu atat mai mult cu cat nivelul asteptarilor fata de o eventuala politica de sustinere guvernamentala fata de mediul privat scadea vizibil.
"Desigur, numeroase companii s-au confruntat cu necesitatea de a disponibiliza o parte din personal. Nu este o solutie pe care s-o dorim, dar daca ea devine absolut necesara, atunci o astfel de operatiune trebuie realizata cu multa atentie, dupa o analiza detaliata a functiunilor indeplinite de angajati, astfel incat reducerile sa fie operate asupra acelor posturi care nu adauga valoare produselor si serviciilor companiei", a subliniat analistul Dragos CABAT, vorbind despre masurile operationale incluse in strategiile de criza. Piata muncii a incetat, in mod evident, sa mai fie o piata a angajatilor, iar optiunea guvernamentala de a creste nivelul de taxare pe munca si de a-si rezuma politicile anticriza cu privire la piata muncii numai la sprijinul acordat somerilor nu a ajutat angajatorii sa mentina locurile de munca sau standardele de recompensare a activitatii angajatilor. Ca urmare, anul de criza 2009 a "sters" in mare masura beneficiile cu caracter de protectie din politicile de resurse umane. Disponibilitatea angajatorilor de a oferi beneficii de tipul pensiilor private facultative sau al asigurarilor de viata si/sau de sanatate s-a redus drastic. In acest context, CABAT accentueaza ca "trebuie neaparat aplicate principiile meritocratiei. Numai asa se pot pastra valorile, adica acei oameni fara de care functionarea si dezvoltarea companiei ar fi serios periclitate".
Criza este noua, sistemul nu
Provocarile de criza s-au suprapus, in multe companii, peste o lipsa mai veche a sistemului: lipsa unei politici coerente de resurse umane. Una dintre constatarile anilor precedenti, confirmata de suita FER 2009, a fost aceea ca exista inca un mare numar de companii in care activitatea departamentului de resurse umane este departe de ceea ce ar presupune aplicarea principiilor moderne de management. Numarul adevaratilor specialisti de resurse umane este inca mic, iar in foarte multe companii - mai ales in cele de dimensiuni reduse - deciziile in domeniu apartin exclusiv antreprenorului si au, de cele mai multe ori, un caracter conjunctural.
Ca urmare, din dialogul cu angajatorii din tara a reiesit, nu de putine ori, ca responsabilii cu gestionarea problematicii de resurse umane nu pot avea o certitudine nici in ceea ce priveste intentiile actionarilor pe termen scurt. Cat priveste viitorul, in majoritatea companiilor nu exista o preocupare definita pentru perioada post-criza, cel putin in privinta politicilor viitoare de resurse umane. Cu toate acestea, exista inca angajatori care fac eforturi de a gasi modalitati de recompensare adecvate, adresate cu precadere angajatilor valorosi, iar acest lucru s-a vazut din exemplele concrete intalnite cu ocazia FER. Remarcabil, bunele practici de resurse umane nu sunt exclusiv apanajul multinationalelor. De la editie la editie, invitatii FER au realizat si un transfer de experiente intre angajatorii din diferitele regiuni vizitate. Experientele interesante relevate pe parcursul unor intalniri au fost citate ca studii de caz la urmatoarele, oferind exemple practice. In plus, invitatii speciali au accentuat in permanenta importanta rolului social al angajatorilor, ca formatori de opinie si vectori de educatie financiara. Dr. Crinu ANDANUT a remarcat: "Criza ne-a afectat pe toti mai mult sau mai putin, iar pentru unele companii reducerea costurilor a devenit vitala. De aceea poate ca pare nepotrivit sa discutam despre beneficii salariale pentru angajati. Eu va propun insa ca pentru un moment sa ne indreptam privirea spre viitor, dincolo de necazurile zilei de azi, si sa vedem ce perspective ii asteapta pe angajatii nostri de astazi daca raman sa se bazeze numai pe pensia publica. Criza sau nu, incertitudinea care apasa asupra capacitatii statului de a furniza o pensie indestulatoare ramane o realitate, pentru ca ea nu este generata de criza, ci de evolutiile demografice. Este, deci, momentul sa ne amintim ca rolul nostru, ca angajatori, este si unul social, ca raspunderea pentru veniturile la pensionare atarna, vrand, nevrand, tot mai mult pe umerii angatorilor si ai angajatilor insisi. Prin urmare, de indata ce va fi posibil financiar, trebuie sa fim pregatiti sa facem ceva pentru a ne sprijini salariatii".
Constienta de imperfectiunile sistemului, CSSPP a anuntat ca pregateste demersurile necesare pentru ca pensiile private facultative sa devina un instrument cat mai atractiv si eficient penru angajatori. In acest sens, intre obiectivele prioritare ale Comisiei se afla obtinerea deductibilitatii totale pentru contributiile angajatorilor la Pilonul III. "Punctul de vedere pe care dorim sa-l promovam este ca sumele cheltuite pentru contributiile angajatorului la Pilonul III sunt cheltuieli de exploatare, avand acelasi regim fiscal ca si celelalte contributii platite de angajator, care sunt excluse din baza de calcul al taxelor sociale. Adoptarea acestei solutii ar oferi posibilitatea de extindere a interesului pentru pensiile private facultative si in randul entitatilor bugetare sau care nu realizeaza profit", a explicat Mircea OANCEA, Presedinte CSSPP, cu ocazia editiei iesene a Forumului.
O pledoarie pentru reciprocitate
Criza n-a afectat numai disponibilitatea angajatorilor de a oferi beneficii, ci si perceptia angajatilor fata de utilitatea si valoarea acestora. Mai simplu spus, echilibrul financiar tot mai fragil din bugetul fiecarei familii a determinat o tendinta generala de a solicita beneficii materiale imediate. Fata de presiunile zilnice date de ratele la credite sau de facturile de utilitati restante, angajatii prefera castigul imediat, chiar daca acesta este sensibil mai mic decat beneficiile de viitor aduse de pensia privata sau decat siguranta conferinta de o asigurare de viata. Totusi, poate mai mult decat o marire de salariu, angajatii vor sa fie considerati parteneri in depasirea situatiei grele prin care trece orice companie: respect, deschidere, informatie corecta, criterii de departajare corecte - acestia sunt factorii care cladesc o buna relatie.
"Nu exista o reteta unica pentru a depasi criza. Este clar insa ca panica nu face parte din nicio reteta de succes. Ca urmare, indemnul nostru este sa analizati cu atentie, fara sa pierdeti din vedere nici viitorul companiei, nici viitorul angajatilor dumneavoastra. Folositi avantajele fiscale existente, atatea cate sunt, astfel incat, cu un efort financiar suportabil, sa puteti demonstra salariatilor ca bunastarea si viitorul lor se afla pe lista dumneavoastra de prioritati chiar daca vremurile sunt grele, iar ei va vor raspunde pe masura", a concluzionat Cristian ROSU, Director General CSSPP, cu ocazia primei editii FER din acest an. Concluzia este valabila oricand.
Editor: Daniela GHETU
| Publicat pe 27.11.2009
