John ASHCROFT, , Fost presedinte IOPS, consultant independent
In Vest, subiectul garantiilor in domeniul pensiilor private este ingropat. In sistemele mature de pensii private, garantiile nu sunt populare, pentru ca au costuri disproportionate fata de eventualele beneficii. Cea mai buna strategie cu garantiile este ca legislatia sa nu le impuna, dar sa le permita.
NOTA: Licentiat in stiinte
economice al Universitatii din Oxford, John ASHCROFT are o indelungata
experienta in domeniul pensiilor private. Printre pozitiile cele mai
relevante detinute se numara cea de Director de Politici Strategice al
autoritatii de reglementare a pensiilor ocupationale din Marea
Britanie, "The Pensions Regulator". In 2004, la infiintarea IOPS (The
International Organisation of Pension Supervisors), ASHCROFT a fost
numit Presedinte al acestui organism, cu un mandat de un an. In
prezent, specialistul britanic este consultant pentru mai multe
organisme internationale din domeniul pensiilor private.
XPRIMM: Avand in vedere diversitatea modelelor de sisteme de pensii private la nivel mondial, devine tot mai clar faptul ca nu exista o "reteta perfecta" pentru un astfel de sistem. Care considerati insa ca sunt elementele centrale ce trebuie luate in calcul pentru ca arhitectura institutionala a unui astfel de sistem sa functioneze cat mai bine?
John ASHCROFT: Cu siguranta eficienta investitionala este un element-cheie ce trebuie avut in vedere in constructia oricarei legislatii de pensii private. Aceasta trebuie sa se concentreze asupra unui punct asa-zis de echilibru pe axa risc-randament ("risk-return tradeoff"), adica sa asigure permisivitatea unor abordari de investitii diferite, dar considerate "acceptabile".
Pana la urma, care este esenta oricarui sistem de pensii private? Faptul ca fondurile de pensii permit clientilor individuali sa aiba acces la mijloace si instrumente de economisire pe termen lung la care altfel, daca acei clienti ar actiona de unii singuri, nu ar avea acces. Datorita diversitatii modelelor alese de diferite state pentru a crea acest acces al clientilor la economisire in fondurile de pensii, compromisul "risc-randament" nu poate fi acelasi peste tot si cu siguranta variaza de la tara la tara, fiind influentat de factori de la gradul de dezvoltare a pietelor financiare pana la cei culturali.
XPRIMM: In Europa Centrala si de Est, modelul multipilon, construit de Banca Mondiala, are propriul sau specific in peisajul mondial al pensiilor private. Cum se pozitioneaza acest gen de sistem de pensii private din perspectiva compromisului risc-randament?
J.A.: Intr-adevar, estul Europei are propriul specific in peisajul sistemelor de pensii private de tip "contributii definite" (DC). Si aici autoritatile au ales, prin legislatie, ca sistemele lor de pensii private sa se situeze in anumite puncte pe axa risc-randament din perspectiva investitiilor fondurilor. Ma indoiesc insa ca autoritatile s-au gandit unde ar trebui sa se situeze de fapt si chiar daca ele stiu exact unde se situeaza pe aceasta scala.
Ca regula generala insa, in sistemele de pensii private unde participarea este obligatorie, probabil ca este legitim si mai logic sa alegem mai multa prudenta in locul investitiilor riscante, dar cu potential superior de randament. In acelasi fel, in sistemele de pensii private cu participare optionala, legislatia va fi probabil mai putin restrictiva si va permite mai mult spatiu de miscare pentru investitii cu grad de risc mai ridicat.
 XPRIMM: In acest context, care este locul garantiilor in sistemele de pensii private? Care este opinia dumneavoastra: cu sau fara garantii in pensii private? Ce garantii sunt rezonabile si eficiente in legislatie si care nu?
J.A.: In Vest in general si in modelul anglo-saxon in special, subiectul garantiilor in pensiile private este ingropat. In aceste sistemele mature de pensii private, garantiile nu sunt populare, pentru ca au costuri disproportionate fata de eventualele beneficii. Daca vine vorba de garantii, cea mai buna strategie este ca legislatia sa nu le impuna, dar sa le permita. Astfel, operatorii de piata pot crea produse diverse, cu costuri si beneficii diferite - dar cat mai transparente - iar clientii au libertate deplina sa aleaga, daca vor, produse cu garantii.
Tot in acest fel - cu garantii facultative, nu obligatorii - clientii pot face comparatii pe termen lung intre costurile si beneficiile produselor de pensii private cu sau fara garantii. Astfel isi pot fundamenta mai bine decizia de a achizitiona un produs sau altul.
De obicei, garantiile minime oferite pentru produse de pensii private in diferite tari au un efect advers, pentru ca nu permit fondurilor de pensii sa investeasca potrivit scenariului de risc minim pe termen lung. Garantiile muta de fapt punctul de pe scala risc-profit catre risc, reducand diversificarea investitiilor fondurilor de pensii, de obicei prin eliminarea din portofoliu a actiunilor si a altor instrumente asemanatoare.
XPRIMM: Care este deci, in Vest, practica privind garantiile in pensiile private?
J.A.: Dintre statele anglo-saxone, niciun sistem de tip DC nu ofera garantii de randament. Doar in Australia exista un tip de produs cu o garantie minima, dar nu este popular. In Europa de Vest, avem ca exemplu Germania, unde garantia de baza este de tip "nominal capital guarantee" (garantarea contributiilor nete - garantie existenta si in Romania, n.red.), iar fondurile au voie sa ofere garantii peste acest minim legal. Aceasta este de fapt si practica generala in Europa de Vest: garantiile sunt minime, dar operatorilor de piata le este permis sa ofere diferite garantii.
Regula privind garantiile impuse prin legislatie este ca ele reduc eficienta investitionala pe termen lung a fondurilor de pensii private si muta atentia managerilor de portofoliu pe termen scurt, pentru ca fondurile se concentreaza pe atingerea criteriilor de performanta trimestriale sau anuale sau pe a celor cerute in mod deosebit de garantii, pierzand insa din vedere obiectivul principal: eficienta investitiilor pe termen lung. Eu, ca participant intr-un sistem de pensii private, nu imi iau pensia anul acesta sau anul viitor, ci peste 20-30 de ani. De ce m-ar interesa garantiile anuale, cand stiu ca ele reduc eficienta investitiilor pe orizontul lung de timp, atunci cand voi culege beneficiile economisirii de azi?
XPRIMM: O concluzie privind garantiile?
J.A.: Garantiile costa imens! De aceea, cea mai buna abordare legislativa privind subiectul garantiilor este: "nu le impune, dar permite-le"! De multe ori insa, abordarea autoritatilor este gresita: "Ce conteaza ca voi sunteti manageri de portofoliu si experti in domeniu, noi suntem functionari publici si stim mai bine decat voi ce sa faceti cu investitiile fondurilor de pensii!".
Editor: Daniela GHETU
| Publicat pe 11.03.2009
|
