GfK: Pensiile facultative au un potential de 1,3 milioane de clienti
Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au un potential de clienti estimat la 1,3 milioane de romani, potrivit calculelor companiei de research si marketing GfK Romania. Cifra reprezinta 11% din totalul populatiei cu varsta intre 18 si 55 de ani, persoane cu venituri peste medie si care ar putea contribui la acest sistem pentru o pensie mai buna. In acelasi timp insa, un sondaj realizat de aceeasi companie arata ca pensiile facultative sunt ultimele pe lista de preferinte a romanilor, cand vine vorba de atractivitatea pentru economisire si investire.
Concluziile GfK se bazeaza pe un sondaj reprezentativ la nivel national derulat in cursul lunii mai, pe un esantion de 1.000 de persoane, precum si pe analiza calitativa a acestor date. Potrivit specialistilor companiei, 1,3 milioane de romani au resursele financiare necesare si sunt preocupati de situatia lor financiara la varsta pensionarii, ei constituindu-se in publicul potential pentru Pilonul III. In prezent, doar 200.000 de romani au aderat la un fond de pensii private facultative, in cei 3 ani de la lansarea sistemului.
"Pensiile private au competitie puternica din partea altor modalitati de investitii sau economisire, dar si din partea altor prioritati pe care le are consumatorul roman, ale carui venituri au scazut considerabil in ultima perioada. Este un moment oportun pentru a trezi atat interesul, cat si ingrijorarea fata de situatia materiala din perioada retragerii din activitatea profesionala si totodata pentru a promova pensiile private, punandu-se accent pe avantajele acestui produs fata de alte modalitati de economisire si investitie", a explicat Alexandru TERECOASA, cercetator in cadrul GfK Romania.
De aici incep insa si "surprizele" concluziilor studiului GfK. Potrivit sondajului, pensiile private facultative sunt printre cele mai putin atractive modalitati de economisire in randul romanilor - doar 10% dintre respondenti. In ce declara romanii ca ar dori sa investeasca?
In mod surprinzator, cei mai multi dintre respondenti (66%) declara ca sunt atrasi de investitiile imobiliare, dovedind ca nu au inteles mai nimic din criza din ultimii 2-3 ani si din efectele acesteia asupra sectorului imobiliar. Desi profilul de "investitor imobiliar" este mai degraba caracterizat de apetit ridicat pentru risc, mai ales in conditiile actuale de piata, pe locul doi in topul preferintelor de economisire-investire ale romanilor se plaseaza depozitele bancare (50% dintre optiuni), romanii dovedind astfel un grad ridicat de inconsecventa.
Paradoxurile continua: pe locul trei in top, cu 24% dintre optiuni, se plaseaza investitiile "exotice" in obiecte de valoare (monede, antichitati). Asigurarile de viata sunt atractive pentru 19% dintre romani, in timp ce investitiile financiare (obligatiuni sau actiuni de la bursa) ii atrag pe 18% dintre respondenti. De asemenea, 16% declara pur si simplu ca ar sta "cu banii la saltea". Ultimele pe lista, cu doar 10% dintre raspunsuri, sunt pensiile facultative.
La sfarsitul lunii mai, pe piata pensiilor facultative erau 13 fonduri de pensii facultative, cu active nete de aproape 256 milioane lei (60 milioane de euro) si putin peste 198.000 de participanti.
Pe baza rezultatelor studiului GfK, ne permitem sa creionam cateva concluzii: - inainte de toate, pare aproape evident ca, pentru marea masa a populatiei, notiunea de investitie este gresit inteleasa, raspunzand mai degraba la intrebarea "Ce-ai face cu un milion, daca l-ai avea?" decat la intrebarea "Cum ti-ai pune banii la lucru ca sa faci primul milion?"; - romanii nu au invatat nimic din criza si din spargerea "bulei imobiliare" in ultimii 3 ani. Desi criza a dovedit clar ca mitul "preturile caselor doar cresc!" nu sta nicidecum in picioare, romanii continua sa vada intr-o garsoniera nu o locuinta, ci o "investitie"; - romanii nu percep corect riscurile asociate investitiilor lor. Imobiliarele, depozitele bancare, investitiile in antichitati si "banii la saltea", cu profiluri extreme de risc (fie foarte ridicat, fie foarte redus), sunt amestecate in optiunile considerate atractive pentru economisire-investire; - gradul de cultura si sofisticare financiara a romanilor tind catre zero. Dintre optiunile referitoare la investitiile financiare, depozitele bancare sunt pe primul loc, fiind urmate de asigurarile de viata, de tinutul banilor "la saltea" si apoi de pensiile facultative; - romanii nu sunt constienti de gravitatea problemei pensiilor in acest moment, fiind inca sub impresia, cultivata in ultimii 65 de ani, ca "statul trebuie sa aiba grija de pensia mea". In mod surprinzator, nici starea deplorabila a pensionarilor de azi, nici criza profunda a sistemului public de pensii din ultimii 2 ani nu au reusit sa schimbe aceasta perceptie; - sistemul de pensii private are nevoie de sprijinul tuturor actorilor implicati (operatori, CSSPP, statul roman), printr-o masiva campanie de informare si constientizare, care sa-i aduca pe romani cu picioarele pe pamant in domeniul pensiilor.
Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au un potential de clienti estimat la 1,3 milioane de romani, potrivit calculelor companiei de research si marketing GfK Romania. Cifra reprezinta 11% din totalul populatiei cu varsta intre 18 si 55 de ani, persoane cu venituri peste medie si care ar putea contribui la acest sistem pentru o pensie mai buna. In acelasi timp insa, un sondaj realizat de aceeasi companie arata ca pensiile facultative sunt ultimele pe lista de preferinte a romanilor, cand vine vorba de atractivitatea pentru economisire si investire.