Franta si Grecia taie din generoasele sisteme de pensii de stat
Franta si Grecia, statele europene cu cele mai generoase politici sociale in domeniul pensiilor de stat, isi reformeaza in aceasta perioada sistemele publice de pensii, in incercarea disperata de a reduce deficitele uriase si a curba cresterea datoriilor nationale pe termen mediu si lung. Desi milioane de oameni au iesit sa protesteze in strada, obisnuiti cu socialismul generos practicat in ultimele decenii si nemultumiti de reformele dure adoptate azi, sansele lor de reusita sunt nule: daca Franta si Grecia nu aplica rapid reformele propuse, conditiile economice si bugetare se vor agrava puternic, ducand cele doua state mai aproape de marginea prapastiei.
Asa cum portalul pensiileprivate.ro si-a informat cititorii in ultimul an si jumatate, sistemele de pensii de stat ale celor doua tari au intrat intr-o grava criza, iar problemele de sustenabilitate financiara s-au acutizat, existand in acelasi timp perspective sumbre, cu sau fara reformele propuse astazi. Va reamintim cateva din articolele publicate pe aceasta tema:
In Grecia, reforma este impusa de FMI si Uniunea Europeana, care tin practic finantele nationale pe linia de plutire prin imprumuturi de salvare. La pachet cu aceste imprumuturi de urgenta (in valoare totala de 110 miliarde de euro) au venit insa si conditii dure, cum ar fi reforma sistemului public de pensii, care a inregistrat anul trecut un deficit de peste 2,5 miliarde de euro. Prima masura, dupa taierea celei de-a 13-a pensie, a fost inghetarea pe termen nedeterminat a tuturor pensiilor, urmata apoi de cresterea varstei de pensionare pana la 65 de ani si a stagiului legal de cotizare pana la 40 de ani. In plus, vor fi taiate sau reduse toate tipurile de beneficii asimilate pensiilor, datorate astazi unor persoane care nu au contribuit la sistem sau sunt inca in activitate. La fel ca si in Romania, analistii, expertii local si autoritatile internationale au salutat masurile de reforma, insa sindicatele, mai ales cele din sectorul public, au declansat ample miscari de protest.
In Franta, desi situatia pare pentru moment mai putin critica, reformele anuntate de autoritati sunt similare, cu aceleasi obiective: de imbunatatire a sustenabilitatii pe termen lung a situatiei bugetului pensiilor de stat. Reforma vizeaza cresterea consistenta a stagiului minim de cotizare la sistemul de pensii, precum si majorarea varstei de pensionare de la 60 la 62 de ani, inca mult sub media europeana de 65. De asemenea, sunt vizate si alte ajustari parametrice ale sistemului de pensii, care ar putea ajunge la un deficit de 50 de miliarde de euro in urmatorul deceniu (fata de 10 miliarde de euro anul acesta) in absenta unor reforme consistente.
In ultimii 2 ani, numeroase state europene au decis sa isi reformele sistemele de pensii de stat, fortate de diferite imprejurari: acordurile de finantare externa de urgenta (Romania, Grecia, Ungaria si multe alte state) sau pur si simplu imposibilitatea finantarii pensiilor la actualul nivel (Franta si altele). Desi pentru moment in Romania reducerea deficitului structural al bugetului de pensii a fost blocata de Curtea Constitutionala, noua lege a pensiilor, ce va fi probabil adoptata in toamna si de va aplica incepand cu 1 ianuarie 2011, va aduce probabil cateva modificari importante in parametrii sistemului, cu acelasi scop de imbunatatire a sustenabilitatii financiare, care vine insa cu costul reducerii generozitatii sistemului.
Franta si Grecia, statele europene cu cele mai generoase politici sociale in domeniul pensiilor de stat, isi reformeaza in aceasta perioada sistemele publice de pensii, in incercarea disperata de a reduce deficitele uriase si a curba cresterea datoriilor nationale pe termen mediu si lung. Desi milioane de oameni au iesit sa protesteze in strada, obisnuiti cu socialismul generos practicat in ultimele decenii si nemultumiti de reformele dure adoptate azi, sansele lor de reusita sunt nule: daca Franta si Grecia nu aplica rapid reformele propuse, conditiile economice si bugetare se vor agrava puternic, ducand cele doua state mai aproape de marginea prapastiei.