Fonduri de pensii cu "lifestyle": pensii private pentru orice varsta
Un nou tip de reforma a sistemelor de pensii private capata tot mai multa popularitate printre statele lumii: modelul "multifond" - o solutie moderna care permite clientilor mai multa libertate de optiune in ceea ce priveste fondul de pensii private la care contribuie. Pe scurt, companiile de pensii ofera mai multe fonduri de pensii private fiecare, cu profiluri diferite de risc, pentru clientii de diferite varste: fonduri dinamice (de risc ridicat, pentru cei tineri), fonduri conservatoare (foarte prudente, pentru cei apropiati de varsta de pensionare) si fonduri moderate (la jumatatea drumului, pentru cei intre doua varste).
Care este legatura dintre fondul de pensii private si stilul de viata personal (lifestyle) al fiecaruia dintre noi? La aceasta intrebare, tot mai multe state dau acelasi raspuns: modelul multifond, care mai este numit si "lifestyle funds" sau "lifecycle funds". Cu alte cuvinte, fonduri de pensii private care tin cont de stilul de viata al clientului si de apetitul sau pentru risc investitional.
Modelul este in esenta simplu si are trei componente: 1) fiecare companie de pensii are obligatia sau doar optiunea sa ofere mai multe fonduri de pensii cu profiluri diferite de risc, adica diferite structuri de portofoliu investitional (dinamic - moderat - conservator); 2) fiecare client are libertate de alegere intre noile tipuri de fonduri, asa cum isi doreste si 3) exista criterii de repartizare automata a participantilor, in functie de varsta, precum si o optiune implicita, pentru clientii care nu aleg nici un tip de fond in mod explicit. Mai mult, criteriile de repartizare si optiunea implicita functioneaza in timp, asigurandu-se ca un client care se apropie tot mai mult de varsta de pensionare este transferat automat de la fondul dinamic, de risc, la cel moderat, echilibrat si apoi, pe masura ce trec anii, la fondul prudent, care sa conserve valoarea cresterilor si castigurilor obtinute de fond in anii anteriori.
Care sunt avantajele modelului multifond? Practica internationala a demonstrat ca multifondurile: adecveaza mai bine preferintele participantilor la profilul de risc al fondului de pensii private; asigura o libertate de miscare si de alegere mai buna pentru clientii fondurilor; au ca efect o crestere a randamentelor fata de modelul clasic, cu un singur fond; majoreaza interesul si preocuparea participantilor cu privire la sistemul de pensii private si fondul propriu, asigurand cresterea educatiei financiare a participantilor. In acelasi timp, are loc si o responsabilizare a clientilor fondurilor de pensii private, fapt care ajuta la constientizarea nevoii de economisire pentru pensionare.
Romania s-ar putea pregati si ea anul viitor de o reforma in directia modelului multifond - motiv excelent pentru a invata din nou din experienta internationala (din statele cu sisteme de pensii private similare cu cel romanesc).
ESTONIA si-a lansat sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) in 2002, oferind inca de la inceput companiilor de pensii optiunea de a administra mai multe fonduri fiecare. Administratorii au ales trei tipuri de fonduri - dinamic, moderat si conservator -, in prezent existand pe piata 6 administratori si 19 fonduri de pensii - 6 conservatoare, 6 moderate si 7 dinamice. Fondurile conservatoare investesc numai in titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare, cele moderate investesc cel mult 25% in actiuni si cel putin 50% in titluri de stat, obligatiuni si depozite, iar cele dinamice investesc cel mult 50% in actiuni, fara alte restrictii privind alocarea plasamentelor. Participantii pot alege orice fond doresc, dar pot contribui doar intr-un singur fond la un moment dat.
La patru ani de la startul din 2002 al sistemului de pensii private obligatorii, 75% dintre estonieni alesesera fondurile dinamice, de risc, 15% alesesera fondurile moderate si doar 10% fondurile conservatoare (prudente). Optiunea implicita o constituie fondurile conservatoare, iar structura de optiuni a participantilor arata ca alegerea a fost de cele mai multe ori activa, din moment ce doar 10% dintre participanti contribuiau in 2006 la fondurile conservatoare. In acelasi timp, optiunile facute reflecta structura pe varste a participantilor, 70% din totalul clientilor fondurilor de pensii obligatorii avand in 2006 varste sub 40 de ani. Participantii isi pot schimba periodic tipul de fond ales.
LETONIA si-a lansat sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) in 2001, oferind optiunea administrarii mai multor fonduri la 18 luni de la startul sistemului, adica in 2003. Administratorii pot astfel gestiona tot trei tipuri de fonduri - dinamice, moderate si conservatoare -, in prezent existand pe piata 8 administratori si 25 de fonduri de pensii - 9 conservatoare, 4 moderate si 12 dinamice. Fondurile conservatoare investesc numai in titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare, cele moderate investesc cel mult 15% in actiuni si cel putin 50% in titluri de stat, obligatiuni si depozite, iar cele dinamice investesc cel mult 30% in actiuni, fara alte restrictii privind alocarea plasamentelor. Participantii pot alege orice fond doresc, dar pot contribui doar intr-un singur fond la un moment dat. La finele lui 2004, circa 634.000 participanti intrasera in sistem, dintre care 52% optasera pentru fondurile dinamice, 3% pentru cele moderate si 45% pentru cele conservatoare. In prezent, numarul de participanti a depasit un milion de persoane. Participantii isi pot schimba periodic tipul de fond ales.
LITUANIA si-a lansat sistemul de pensii private de Pilon II in 2004, fiind insa singura tara din regiune cu un Pilon II neobligatoriu. Lituania a oferit inca de la inceput companiilor de pensii optiunea de a administra mai multe fonduri. Fiecare administrator este insa obligat sa gestioneze un fond conservator, care sa investeasca banii clientilor in totalitate in titluri de stat. In rest, fiecare administrator poate oferi si alte fonduri de pensii. In prezent, exista pe piata 10 administratori si 28 de fonduri de pensii. Fondurile conservatoare investesc numai in instrumente cu venit fix, fondurile moderate au o expunere de pana la 70% pe actiuni, iar fondurile dinamice au o expunere intre 70% si 100% pe actiuni. De obicei, expunerea directa pe actiuni este redusa, fondurile de pensii private preferand sa investeasca in fonduri mutuale care investesc la randul lor in actiuni. La sfarsitul anului 2006, 85% dintre participantii la sistem preferau fondurile moderate (58% in fondurile care investesc mai putin de 30% in actiuni si 27% in fondurile care investesc in actiuni intre 30% si 70%), 13% alesesera fondurile conservatoare si 2% fondurile dinamice, cu expunere foarte ridicata pe actiuni (peste 70%).
SLOVACIA si-a lansat sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) in 2005, modelul multifond fiind obligatoriu inca de la inceput. Fiecare administrator este obligat sa administreze trei fonduri diferite: unul conservator, unul moderat si unul dinamic. In prezent, exista pe piata 6 administratori si 18 fonduri de pensii, cate 6 de fiecare tip. Fondurile conservatoare investesc numai in titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare, fondurile moderate investesc cel mult 50% in actiuni listate si cel putin 50% in instrumente financiare cu venit fix, iar fondurile dinamice investesc pana la 80% in actiuni listate si restul in alte instrumente. Participantii pot alege orice fond doresc, dar pot contribui doar intr-un singur fond la un moment dat. Libertatea de optiune are insa doua limitari: 1) daca participantul mai are mai putin de 15 ani pana la pensionare, el nu mai poate alege sa contribuie la fondul dinamic si 2) cu cel putin 7 ani inainte de pensionare, participantul trebuie sa aleaga fondul conservator, sau va fi repartizat automat la fondul conservator al aceluiasi administrator. Optiunea implicita, pentru cei care nu isi aleg nici un fond, este fondul conservator. La finalul campaniei initiale de aderare, 69% dintre slovaci alesesera fondurile dinamice, 30% alesesera fondurile moderate si doar 1% fondurile conservatoare.
UNGARIA (prima reformatoare din regiune, care a introdus sistemul de pensii private obligatorii in 1998) este urmatoarea tara din Europa Centrala si de Est care va aplica modelul multifond incepand cu 1 ianuarie 2009, in sistemul sau de pensii private obligatorii. Fiecare companie de administrare va fi obligata incepand cu aceasta data sa ofere trei fonduri de pensii cu profil diferit de risc - conservator, moderat si dinamic. In perioada 2007-2008, oferirea celor trei tipuri de fonduri de catre fiecare companie a fost optionala, pentru a asigura o perioada de tranzitie si acomodare cu noul sistem. Participantii la sistemul de pensii obligatorii vor fi distribuiti in noile fonduri in functie de optiunea personala sau, in cazul absentei acesteia, in functie de numarul de ani ramasi pana la varsta oficiala de pensionare. Participantii isi vor putea alege orice fond doresc, dar vor putea contribui doar intr-un singur fond la un moment dat. Singura exceptie de la liberatea de alegere este ca participantii care in mod normal ar trebui sa contribuie la fondul conservator nu mai au voie sa aleaga fondul dinamic, riscant. In mod implicit, distribuirea participantilor se va face astfel: 1) participantii care mai au cel putin 15 ani pana la varsta de pensionare vor intra in fondul dinamic, de risc ridicat, care investeste cel putin 40% din active in actiuni si pentru care sunt permise plafoane de investitii de 5% in contracte derivate si 20% in proprietati imobiliare; 2) participantii care mai au intre 5 si 15 ani pana la varsta de pensionare vor fi alocati in fondul moderat, intermediar, de risc mediu, care investeste in actiuni listate intre 10% si 40% din active; 3) participantii care mai au mai putin de 5 ani pana la varsta de pensionare vor fi alocati in fondul conservator, de risc minim, care investeste in actiuni mai putin de 10% din active, restul fiind alocat instrumentelor financiare cu venit fix.
BULGARIA se afla in prezent in mijlocul dezbaterilor pentru a introduce modelul multifond in cursul anului 2009 la sistemul sau de pensii private facultative (Pilonul III). Fiecare administrator va fi obligat sa gestioneze un fond moderat, considerat optiunea implicita pentru acei participanti care nu isi vor alege in mod explicit un anumit tip de fond. Odata cu intrarea in vigoare a noilor reglementari, fondurile de pensii private facultative existente vor fi asimilate, potrivit structurii lor de investitii, uneia dintre cele trei categorii de profiluri de risc - conservator, moderat si dinamic. Participantilor actuali li se va cere sa opteze pentru unul dintre cele trei profiluri de risc investitional disponibile. In cazul in care un participant nu-si va exprima optiunea pana la sfarsitul anului 2009, activele sale vor ramane in administrarea actualului fond, indiferent de profilul de risc caruia acesta ii va fi asimilat. Pentru a acorda deplina libertate de alegere participantilor, primele doua operatiuni de transfer de la un tip fond la altul se vor efectua gratuit. Fondurile dinamice, de risc ridicat, vor investi intre 50% si 80% din portofoliu in actiuni listate si alte instrumente financiare cu venit variabil, in timp ce limita impusa pentru fondurile moderate va fi de 50%, iar pentru cele conservatoare, de numai 15%. Cel putin deocamdata, dezbaterea din Bulgaria nu a inclus si Pilonul II pentru aplicarea modelului multifond, ci doar Pilonul III de pensii facultative.
CEHIA (cea mai mare piata de pensii facultative din regiune, care insa nu are un Pilon II de pensii private obligatorii) se pregateste si ea sa-si reformeze profund sistemul de pensii private facultative (Pilonul III), prin introducerea modelului multifond incepand cu 2010 sau 2011. Autoritatile pregatesc in aceasta perioada legea care va introduce sistemul multifond, va face fondurile mai transparente in privinta costurilor de administrare si va elimina obligativitatea garantiei unui randament anual pozitiv, existenta in legislatia actuala. Guvernul va elabora proiectul de lege pentru aceasta reforma in cursul anului viitor, dar a adoptat deja principiile de baza ale viitoarei legi. Noul sistem nu il va inlocui pe celalalt, ci doar il va completa, lasand participantilor existenti optiunea de a se transfera sau nu din vechiul sistem in cel nou. Noile fonduri vor fi construite dupa modelul multifond: fiecare administrator va gestiona nu unul, ca in prezent, ci trei fonduri de pensii, cu profil de risc si strategii de investitii diferite, in functie de varsta participantilor la sistem. Fondul dinamic se va adresa participantilor tineri, cel moderat - pentru cei intre doua varste, si cel conservator - celor aflati aproape de varsta de pensionare. Fondurile conservatoare vor investi numai in instrumente financiare cu venit fix, cele moderate vor avea o expunere medie pe actiuni, iar cele dinamice vor avea cele mai mari investitii in actiuni si alte instrumente cu venit variabil.
POLONIA (cea mai mare piata de pensii private obligatorii din regiune) este si ea in pregatiri pentru a adopta modelul multifond in cadrul sistemului de pensii private obligatorii (Pilonul II) - fiind in acest moment in faza propunerilor legislative. Un proiect legislativ in acest sens este deja in lucru la Ministerul Muncii si Politicilor Sociale din Polonia - proiect care va permite administratorilor sa ofere mai multe fonduri, cu profiluri diferite de risc, pentru participantii la sistem.
ROMANIA se afla si ea pe lista tarilor unde exista intentii de reformare a sistemului de pensii private prin aplicarea modelului multifond. Potrivit declaratiilor lui Mircea OANCEA, Presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), institutia sa va promova in cursul anului viitor un pachet legislativ de reforma a sistemului, care va include printre altele si urmatoarea masura: administratorii de fonduri de pensii vor avea posibilitatea (Pilonul II) sau vor fi obligate (Pilonul III) sa administreze cel putin 2, respectiv 3 fonduri de pensii, cu grad de risc investitional diferit, astfel incat participantii sa-si poata modifica optiunile pe durata perioadei de acumulare a contributiilor, potrivit apetitului pentru risc si duratei perioadei de cotizare pe care o mai au de parcurs. Deja legislatia privind investitiile fondurilor de pensii se modifica inca de anul acesta, prin adoptarea a doua norme care liberalizeaza plaja de instrumente financiare in care pot investi fondurile de pensii private. In afara regiunii Europei Centrale si de Est, si alte state cu sisteme de pensii private asemanatoare au adoptat deja modelul multifond: Chile (prima tara care a aplicat pensiile private dupa modelul Bancii Mondiale, in 1979) a introdus modelul multifond in 2002, cu 5 fonduri la fiecare administrator la Pilonul II, Mexic in 2004, cu 2 fonduri la fiecare administrator la Pilonul II (5 fonduri de administrator incepand cu 2007) si Peru, in 2006, cu cate 3 fonduri de administrator la Pilonul II.
http://ievpieklmzsd.com/ OGPSemdk (Anonim) (28.05.2011 11:14) 7NnQJb uvaakizpvqbg EgwGVHRhneS (Anonim) (27.05.2011 20:39) Suodns great to me BWTHDIK nadia zamfirescu (Anonim) (25.11.2008 15:54) ce trebuie sA fac pentru a avea o pensie privatA ?Eu am 28 de ani,existA o sumA fixA pe lunA ? Mihai (Anonim) (20.11.2008 11:24) Sensul "noii reforme" catre lifestyling in pensiile private nu are legatura cu lifestylingul din UK sau alte state
dezvoltate, unde 'schimbarea' a fost aplicata inaintea legislatiei specifice. Modelul multifond sau multiportofoliu
sau lifestyle funds in pensiile private de tip DC este ceva relativ nou in termeni de POLITICA EXPLICITA. In plus,
modelul multifond nu inseamna doar existenta mai multor optiuni de investitii, ci alocarea implicita a participantilor
in anumite optiuni, criterii de alocare, metode de tranzitie intre portofolii, uniformitatea disponibilitatii acestor
portofolii, etc. Chile, Mexic, Peru si statele din ECE au adoptata modelul multifond - in sensul descris mai sus - in
ultimii 10 ani - deci solutia e relativ noua. Ungaria, prima reformatoare din regiune (1994 - pIII si 1998 - pII)
introduce multifonduri in pII abia in 2009, deci... f (Anonim) (19.11.2008 16:59) 'lifestyle investment strategy' e de ceva vreme in tarile mai dezvoltate (ex UK).
nu e chiar 'un nou tip de reforma', are mai mult de'a face cu experienta / cunostintele / atitudinea membrilor unui
fond de pensii, nu cu vreun cadru legislativ. Cata vreme exista mai multe fonduri disponibile cu tipuri diferite de
risc (care exista oricum de la inceperea sistemului privat si in Romania) totul tine de membri sa'si fara aceasta
strategie pe tipul 'lifestyle' (trecere graduala de la risc ridicat la risc mediu odata cu trecerea anilor).
acest 'lifestyle' este specific fondurilor cu contributii definite.
