FMI a publicat recomandarile pentru piata pensiilor private din Romania
Cresterea rapida a nivelului contributiilor, respingerea "garantarii inflatiei" in Pilonul II, imbunatatirea legislatiei secundare si stimularea orientarii pe termen lung a portofoliilor investitionale ale fondurilor de pensii - acestea sunt recomandarile expertilor Fondului Monetar International (FMI) pentru dezvoltarea si stabilizarea pietei de pensii private din Romania. Cei 12 specialisti ai FMI au exprimat aceasta serie de recomandari in cadrul raportului oficial "Romania - Financial Sector Stability Assessment", publicat vinerea trecuta, in urma a numeroase vizite ale delegatiilor FMI in Romania.
Iata, concret, care sunt aspectele la care se refera documentul FMI si recomandarile Fondului pe termen scurt si mediu pentru piata pensiilor private din Romania: 1)Nivelul contributiilor virate catre fondurile de pensii private obligatorii trebuie sa creasca pe viitor in conformitate cu calendarul initial de contributii; 2)"Garantarea inflatiei" pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsa, intrucat in prezent piata financiara din Romania nu ofera instrumente care sa garanteze acoperirea riscului de inflatie; 3) Autoritatile trebuie sa incurajeze dezvoltarea unor strategii investitionale pe termen lung pentru fondurile de pensii private, prin: * legislatia secundara a CSSPP trebuie sa prevada ca garantia contributiilor nete este acordata participantilor doar in faza de plata a pensiilor, nu si la transferul intre doua fonduri de pensii private obligatorii; * adoptarea cat mai rapida a Normei CSSPP pentru detalierea mecanismului de rentabilitate minima garantata pentru fondurile de pensii private obligatorii; * transferarea costurilor directe de administrare (comisioanele de tranzactionare si de depozitare) din sarcina administratorilor in sarcina fondurilor de pensii private obligatorii. 4)Comisioanele de administrare percepute de catre societatile de administrare a fondurilor de pensii private din Romania sunt cele mai mici din zona Europei Centrale si de Est, iar acest nivel ar trebui revizuit; 5) Autoritatile trebuie sa armonizeze tratamentul fiscal al cheltuielilor de marketing ale administratorilor de fonduri de pensii cu practica din Uniunea Europeana in domeniu; 6) Autoritatile trebuie sa adopte legislatia de plata a pensiilor private, cu accentul pus pe anuitati (pensii viagere); 7) Autoritatile trebuie sa ia foarte serios in calcul introducerea modelului multifond si permisiunea externalizarii activitatilor de investire a activelor fondurilor de pensii private; 8) CSSPP trebuie sa imbunatateasca regulile de evaluare a activelor fondurilor de pensii private, mai ales pentru instrumentele cu venit fix pentru care nu exista o piata lichida si activa de tranzactionare; 9) Legislatia trebuie sa prevada mai clar metode pentru evitarea conflictelor de interese in cazul in care administratorii fondurilor de pensii tranzactioneaza cu entitati din cadrul grupului financiar din care provin.
Ce inseamna, in plan concret, recomandarile FMI?
Nivelul contributiilor virate catre fondurile de pensii private obligatorii trebuie sa creasca pe viitor in conformitate cu calendarul initial de contributii. Calendarul initial de contributii virate catre Pilonul II prevedea un nivel de 2% al contributiei pentru 2008, acesta urmand sa fie majorat cu 0,5 puncte procentuale pe an, pentru a ajunge la 6% in 2016. Insa inghetarea la 2% in 2009 si cresterea la doar 2,5% in 2010 a intarziat cu doi ani calendarul initial de contributii virate in administrarea Pilonului II, iar expertii FMI recomanda revenirea la calendarul initial, adica, implicit, cresterea cu un procent (pentru recuperarea decalajului creat) a nivelului contributiilor, cat mai curand posibil. De altfel, revenirea la calendarul initial pentru Pilonul II reprezinta una dintre conditiile impuse Romaniei de institutiile financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, Uniunea Europeana) in cadrul celor 3 acorduri de imprumut de urgenta, semnate la inceputul anului 2009.
"Garantarea inflatiei" pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsa, intrucat in prezent piata financiara din Romania nu ofera instrumente care sa garanteze acoperirea riscului de inflatie. Propuneri de impunere a unui randament minim egal cu rata inflatiei pentru fondurile de pensii private obligatorii au fost respinsa de nenumarate ori in ultimii ani, insa in prezent exista inca in Parlament doua initiative legislative identice, care solicita aceasta masura. Atat in opinia FMI, cat si a APAPR si a specialistilor in investitii din Romania, aceasta masura ar provoca pierderi participantilor la fondurile de pensii, pe termen lung, prin alocarea suboptimala a portofoliilor de investitii.
Legislatia secundara a CSSPP trebuie sa prevada ca garantia contributiilor nete este acordata participantilor doar in faza de plata a pensiilor, nu si la transferul intre doua fonduri de pensii private obligatorii. CSSPP a introdus prin legislatia secundara obligativitatea ca administratorii sa furnizeze participantilor garantia contributiilor nete si la transfer, desi legislatia primara prevede doar obligatia ca aceasta garantie sa fie oferita la maturitatea contului individual (plata pensiei). Expertii FMI considera ca aceasta garantie la transfer obliga fondurile de pensii sa aiba o orientare investitionala suboptimala, pe termen scurt.
Adoptarea cat mai rapida a Normei CSSPP pentru detalierea mecanismului de rentabilitate minima garantata pentru fondurile de pensii private obligatorii. Incepand cu luna mai 2010, performanta investitionala a fondurilor de pensii private obligatorii trebuie masurata prin mecanismul de rentabilitate minima garantata. Profitabilitatea fondurilor de pensii va fi monitorizata in mod oficial trimestrial, pe perioada ultimilor doi ani. Fondurile de pensii facultative sunt deja incluse intr-un mecanism similar. In schimb, pentru fondurile obligatorii CSSPP nu a adoptat inca Norma de specialitate. Expertii FMI considera ca rentabilitatea medie (si cea minima) a pietei trebuie calculate folosind media ponderata a cotelor de piata a tuturor fondurilor de pensii, dar cu introducerea unui plafon de 20% pentru ponderea fiecarui fond de pensii in cadrul mediei.
Transferarea costurilor directe de administrare (comisioanele de tranzactionare si de depozitare) din sarcina administratorilor in sarcina fondurilor de pensii private obligatorii. Sistemul de pensii private din Romania este singurul din Europa si din lume in care costurile directe de administrare (de exemplu, comisioanele de tranzactionare si de depozitare a activelor fondurilor de pensii) sunt suportate de administrator si nu de fondul de pensii. Aceasta prevedere legislativa duce la alocarea suboptimala a investitiilor fondurilor de pensii, in special in ceea ce priveste tranzactionarea actiunilor pe piata de capital. De asemenea, costurile de tranzactionare sunt prea ridicate in raport cu veniturile obtinute de administratori din comisioane. Pentru aceste motive, expertii FMI recomanda transferul costurilor directe de administrare de la administrator la fondul de pensii, conform practicii mondiale in domeniul investitiilor fondurilor de pensii.
Comisioanele de administrare percepute de catre societatile de administrare a fondurilor de pensii private din Romania sunt cele mai mici din zona Europei Centrale si de Est, iar acest nivel ar trebui revizuit. Intr-adevar, in Romania functioneaza sistemul de pensii private cu cele mai reduse comisioane de administrare din Europa Centrala si de Est si printre cele mai reduse din Europa. De altfel, acesta este motivul pentru care investitiile de circa 500 de milioane de euro realizate in Romania de catre administratorii de fonduri de pensii private vor fi recuperate integral abia in anii 2020-2021. Specialistii FMI atrag atentia ca acest orizont indepartat de rentabilitate pentru administratorii de fonduri de pensii are caracter destabilizant pentru piata si ca nivelul comisioanelor de administrare ar trebui revizuit. De fapt, raportul FMI considera ca pe termen lung doar administratorii mari pot ajunge sa fie profitabili, din cauza nivelului redus al comisioanelor de administrare.
Autoritatile trebuie sa armonizeze tratamentul fiscal al cheltuielilor de marketing ale administratorilor de fonduri de pensii cu practica din Uniunea Europeana in domeniu. La inceputul anului 2009, Ministerul Finantelor Publice a emis o reglementare care obliga administratorii fondurilor de pensii sa recunoasca imediat din punct de vedere contabil toate cheltuielile de marketing ocazionate de campania initiala de aderare, desi standardele internationale de contabilitate (IFRS) prevad pentru administrarea de fonduri de pensii posibilitatea recunoasterii amortizate, in timp, a acestor cheltuieli. Decizia MFP a dus la marcarea unor pierderi semnificative de catre administratorii fondurilor de pensii pentru anul 2009 si in plus a prelungit cu inca un an orizontul de recuperare a investitiilor pentru administratorii de fonduri de pensii. Standardele internationale permit DAC (deferred acquisition cost), adica amortizarea contabila si fiscala a acestor cheltuieli. In Romania, dupa refuzul de acum un an al MFP de amortizare contabila a cheltuielilor, solutia pentru respectarea acestei recomandari si armonizarea tratamentului cheltuielilor de marketing este amortizarea fiscala a acestor cheltuieli.
Autoritatile trebuie sa adopte legislatia de plata a pensiilor private, cu accentul pus pe anuitati (pensii viagere). Proiectul legislativ pentru calculul si plata pensiilor private se afla in lucru la Ministerul Muncii, dupa ce un raport de specialitate pe aceasta tema a fost elaborat in cursul anilor 2008-2009 de o echipa de consultanti internationali. Specialistii FMI recomanda adoptarea mai rapida a acestei legi, care trebuie sa prevada produse de tip anuitate sau pensie viagera pentru plata pensiilor private. Anuitatile, calculate pe baze actuariale si tinand cont de valoarea acumulata in conturile individuale ale participantilor, asigura protectie impotriva riscului de longevitate.
Autoritatile trebuie sa ia foarte serios in calcul introducerea modelului multifond si permisiunea externalizarii activitatilor de investire a activelor fondurilor de pensii private. Modelul multifond (sau lifecycle/lifestyle funds) reduce riscurile investitionale pentru participantii la fondurile de pensii care sunt cei mai apropiati de varsta de pensionare, prin adecvarea alocarilor investitionale la varsta si apetitul mediu de risc al fiecarei categorii de participanti. In prezent, modelul multifond, cu diferite variante ale sale, este larg raspandit in sistemele de pensii private din Europa. In regiune, Slovacia, Ungaria si tarile baltice sunt exemple in acest sens. In plus, specialistii FMI recomanda introducerea explicita a permisiunii de externalizare a investirii activelor fondurilor de pensii, conform practicilor mondiale in domeniu.
CSSPP trebuie sa imbunatateasca regulile de evaluare a activelor fondurilor de pensii private, mai ales pentru instrumentele cu venit fix pentru care nu exista o piata lichida si activa de tranzactionare. Atat administratorii de fonduri de pensii, cat si depozitarii activelor fondurilor de pensii sprijina tehnic CSSPP pentru elaborarea de noi reguli de evaluare cat mai corecta a instrumentelor financiare cu venit fix pentru care nu exista mereu piete active si lichide, care sa ofere repere de pret.
Legislatia trebuie sa prevada mai clar metode pentru evitarea conflictelor de interese in cazul in care administratorii fondurilor de pensii tranzactioneaza cu entitati din cadrul grupului financiar din care provin. Legislatia primara din domeniul pensiilor private prevede in mod explicit faptul ca atat auto-investirea (investirea activelor fondului de pensii in instrumente emise de entitati ale grupului financiar din care provine administratorul fondului respectiv) cat si tranzactionarea cu entitati din cadrul grupului din care administratorii provin sunt strict interzise. In aceste conditii, nu pot aparea conflicte de interese intre administrator si fondul de pensii (banii participantilor).
