FMI: Romania sa se uite la cat costa lipsa reformelor, nu cat costa realizarea reformelor
sursa: mediafax.ro
Statele din Europa Centrala si de Est in general si Romania in special ar trebui sa isi fundamenteze deciziile de politici publice avand in vedere cat costa lipsa si intarzierea reformelor, nu cat costa realizarea acestor reforme, a declarat azi Jeffrey FRANKS, seful delegatiei FMI in Romania, citat de agentia Mediafax. Printre reformele amintite ca neaparat necesare statelor din Est, FRANKS a amintit pe primele locuri reforma pensiilor, reforma cheltuielilor bugetare si alte reforme structurale. Astazi, delegatiile FMI, Bancii Mondiale si Comisiei Europene au aterizat la Bucuresti pentru a "scoate la lectie" Guvernul Romaniei. Miza: transele 3 si 4 din pachetul de imprumut, in valoare totala de 2,3 miliarde de euro.
Pentru delegatia Bancii Mondiale, condusa de Swati GHOSH, punctul central de atentie al acestei vizite de o saptamana la Bucuresti va fi noua lege a pensiilor. Chiar maine, delegatia BM va discuta pe aceasta tema cu Mihai SEITAN, ministrul muncii, pe marginea proiectului legii sistemului unitar de pensii, lege pe care Romania trebuie sa o adopte rapid, pana la sfarsitul lunii martie. Termenul este strans iar presiunea institutiilor internationale majora, dar Romania trebuie sa se conformeze la timp, pentru a primi cele 2 transe. La fel ca si in cazul transei numarul 2, acesti bani vor fi impartiti intre rezervele BNR (pentru asigurarea stabilitatii cursului de schimb) si sacul gol al Ministerului de Finante, pentru sustinerea cheltuielilor (deficitului) bugetare.
Seful delegatiei FMI, Jeffrey FRANKS, a fost insa categoric: este ultima oara cand FMI permite Finantelor sa foloseasca acesti bani. "Asa cum am propus inca din octombrie 2009, banii vor merge jumatate pentru finantarea deficitului bugetar, insa este pentru ultima data cand se va intampla acest lucru, pentru ca aceasta a fost o exceptie la care am apelat in conditii speciale, banii Fondului nefiind destinati acestui scop", a declarat el, citat de Ziarul Financiar. In mod traditional, FMI finanteaza statele cu imprumuturi de urgenta pentru sustinerea rezervelor valutare, a stabilitatii cursului si capacitatea de plata a datoriilor externe, nu si pentru cheltuieli publice. De altfel, Romania a fost primul stat care a beneficiat de acest gen de concesii din partea Fondului. Traduse, declaratiile sefului delegatiei FMI inseamna "faceti mai repede reformele care trebuie facute, pentru ca nu va mai dam bani ca sa ii risipiti".
Va reamintim ca la inceputul anului trecut Romania a semnat acorduri de imprumut de urgenta cu FMI, Banca Mondiala, Comisia Europeana si alte institutii, valoarea totala a pachetului fiind de 20 de miliarde de euro. Una dintre conditiile centrale ale acordului este reforma sistemului public de pensii, insotita de continuarea dezvoltarii sistemului de pensii private, pentru asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a finantelor publice din Romania.
