FIAP si EFRP sustin excluderea cheltuielilor pentru Pilonul II de pensii din calculul deficitului bugetar consolidat
"Anularea reformelor intreprinse de tarile Europei Centrale si de Est in domeniul pensiilor ar fi foarte periculoasa. Nu numai ca salariatii si-ar vedea anulate planurile de pensie, dar si situatia financiara si sustenabilitatea sistemelor de pensii ale statelor respective ar fi puternic afectate. Ca urmare, situatia datoriei publice si a deficitului fiscal pe termen mediu si lung s-ar agrava", afirma o scrisoare oficiala transmisa in 31 august de FIAP (Federatia Internationala a Administratorilor de Fonduri de Pensii) principalelor organisme europene. Un document similar emis de EFRP (Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii) subliniaza ca: "Pe termen scurt, reformarea sistemelor de pensii are un efect bugetar negativ. Nu trebuie pierdut insa din vedere ca introducerea pilonilor de pensii private imbunatateste consistent sustenabilitatea sistemelor publice de pensii pe termen lung si are, implicit, un efect de insanatosire a bugetelor consolidate". Ca atare, "trebuie evitat ca prin implementarea masurilor prevazute in Pactul European de Stabilitate si Crestere statele sa fie fortate sa adopte masuri de imbunatire pe termen scurt a echilibrului bugetar, care ar putea insa afecta sustenabilitatea financiara pe termen lung".
Documentele FIAP si EFRP vin sa sprijine initiativa lansata in acest sens de noua state europene si au fost trimise Presedintelui Consiliului European Herman von ROMPUY, Comisarului pentru Afaceri Economice Monetare Olli REHN, cat si si Presedintelui ECOFIN, Jean Claude JUNKER. Au fost, de asemenea, sesizate si unele dintre agentiile si institutiile internationale interesate si implicate in dezvoltarea si imbunatatirea sustenabilitatii sistemelor de pensii din regiune: FMI, Banca Inter-Americana de Dezvoltare (IABD), Organizatia Internationala a Supraveghetorilor din Pensiile Private (IOPS), Organizatia Internationala a Muncii (ILO) si Banca Mondiala, cu solicitarea ca acestea sa-si exprime, de asemenea, un punct de vedere in sustinerea acestui demers.
In esenta, punctul de vedere exprimat de cele doua federatii este urmatorul: in statele in care sistemul de pensii nu a fost reformat, functionand inca pe principiul PAYG, se acumuleaza o datorie implicita legata de plata viitoare a pensiilor. In conditiile actualelor tendinte demografice, aceasta datorie va ameninta foarte serios sustenabilitatea sistemelor de pensii, chiar daca in acest moment ea nu este recunoscuta in calculul deficitului fiscal si al datoriei publice. Pe de alta parte, in tarile care au implementat reforma pensiilor, introducand scheme de pensii private cu contributii definite, datoria pe care guvernele trebuie sa si-o asume pentru a compensa reducerea contributiilor la sistemul public de pensii este inclusa in calculul indicatorilor de indatorare si deficit. Acest tratament inegal forteaza guvernele tarilor care si-au reformat sistemul de pensii sa dea inapoi si chiar sa nationalizeze schemele de pensii private. "Este iluzoriu sa consideram ca nationalizarea sistemelor de pensii private ar aduce un mai bun echilibru bugetar; n-ar insemna decat sa fie inlocuita datoria actuala cu una viitoare, mai impovaratoare, adica s-ar rezolva partial o problema astazi, cu pretul agravarii problemelor viitoare", se spune in scrisoarea FIAP.
In acest context, FIAP si EFRP solicita organismelor europene modificarea procedurilor de calcul a deficitului si datoriei publice pentru statele din Europa Centrala si de Est care si-au reformat sistemele de pensii prin introducerea pilonilor de pensii private, astfel incat sumele cheltuite de la buget pentru compensarea deficitului creat in bugetele de asigurari sociale prin virarea unei parti a contributiilor in administrare privata sa nu mai fie luate in calculul datoriei publice si deficitului consolidat. De altfel, ambele documente subliniaza faptul ca aceasta exceptare de la calculul deficitului bugetar a mai fost aplicata in trecut, pe o perioada limitata, ceea ce face ca modificarile solicitate sa nu constituie, in fapt, decat permanentizarea unei decizii europene anterioare.
