Dupa sectorul privat, a sosit si nota de plata pentru pensionari si bugetari
Presedintele BASESCU a anuntat aseara ca, pentru a evita cresterea fiscalitatii, prin marirea TVA si a cotei unice de impozitare, Guvernul va apela la reducerea cheltuielilor bugetare cu pensiile si salariile. Astfel, pensiile si ajutoarele de somaj vor fi reduse cu 15%, in timp ce bugetul de salarii din sectorul public se va reduce cu 25%. Se vor opera, de asemenea, taieri masive pe segmentul subventiilor pentru agricultura si al ajutoarelor sociale, a caror distributie va fi regandita integral.
"As vrea sa mentionez ca acest program era inevitabil, programul de reducere a cheltuielilor bugetului de stat, precum si resursele alocate cheltuielilor sociale. Vreau sa aveti in vedere urmatorul lucru: salariile personalului bugetar reprezinta 9,4% din produsul intern brut. Asta inseamna 28% din buget. Cheltuielile sociale, care includ si pensiile, reprezinta 12% din produsul intern brut, ceea ce inseamna peste 35% - ca sa nu rotunjesc la 36% -, dar peste 35% din bugetul de stat. Facem o socoteala elementara, sa stim unde am ajuns: 27% salariile bugetarilor, 35% costurile sociale si asta inseamna 62% din buget. Si atunci ne intrebam cum mai putem aloca bani suficienti pentru scoli, dand deoparte salariile, pentru spitale, pentru armata, chiar pentru functionarea armatei, pentru functionarea politiei, daca noi ducem toate resursele in protectie sociala si in salarii pentru bugetari. Nu as vrea sa facem impreuna socoteala, si o putem face cu usurinta, constatam ca venitul mediu in bugetul de stat este 31% din produsul intern brut, iar cheltuielile bugetului de stat sunt aproape 40%, ceea ce inseamna ca de undeva trebuie sa completam aceasta diferenta, de la venituri pana la cheltuieli. Iar locul in care trebuie sa restructuram cheltuielile este sectorul bugetar si sectorul social", a explicat BASESCU ratiunile pentru care masurile anuntate de ieri sunt necesare.
In ceea ce priveste pensiile, Presedintele a anuntat ca "Guvernul isi va mentine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual - si numeric, si nivel de plata - ar mai trebui inca circa 500 de milioane de euro, care nu exista, acesti bani nu exista. Ca atare, este previzibila o reducere a pensiilor cu 15%". Cu alte cuvinte, reducerea anuntata nu va face decat sa readuca nivelul pensiilor in limitele posibilului, dupa ce in acest sector au fost operate in anii trecuti cresteri necesare si justificate din punct de vedere social, dar nesustenabile financiar.
Programul de masuri anuntat ieri nu este o premiera in regiunea noastra, alte tari din Europa Centrala si de Est adoptand astfel de programe cu mult inaintea noastra. Astfel, Ungaria a inghetat pensiile pentru 2010, a eliminat bonusurile legate de pensii (gen a 13-1 pensie) si a instituit deja reforme parametrice majore in sistemul public de pensii. Polonia a eliminat schemele de pensii anticipate, in timp ce Ucraina a inghetat pensiile in 2009 si 2010. Anul 2010 a adus inghetarea pensiilor si in Croatia si Letonia. In toamna lui 2009, Bulgaria a anuntat, de asemenea, inghetarea pensiilor pana in 2013.
Pachetul de masuri anuntate aseara a starnit deja o aprinsa dezbatere publica si liderii cartelurilor sindicale au anuntat ca nu vor accepta "curba de sacrificiu" fara sa protesteze. Obiectiile lor se refera, pina acum, mai putin la reducerea veniturilor in sine, cat la modul de aplicare uniform, care transfera cea mai mare parte a poverii asupra persoanelor cu venituri mici, care traiesc oricum la limita saraciei. O alta obiectie puternica se refera la faptul ca reducerea cheltuielilor bugetare ar fi fost mult mai substantiala si eficienta, in opinia sindicatelor, daca s-ar fi luat in considerare si o limitare masiva a cheltuielilor de achizitie a bunurilor si serviciilor ale statului.
Analistii economici au exprimat pareri impartite cu privire la eficienta finala a masurilor anuntate. Se vorbeste despre cresterea rapida a somajului (cu cheltuielile aferente), despre prabusirea micilor producatori agricoli, despre scaderea incasarilor din impozite, de vreme ce acestea vor fi aplicate unor venituri mai mici, precum si despre caderea masiva a consumului, cu efecte asupra economiei reale. Una dintre ideile cel mai des pomenite este aceea ca masurile dure anuntate nu reprezinta, in fapt, decat nota de plata fireasca pentru incapacitatea Romaniei de a adopta si implementa masuri reale anti-criza, precum si pentru modul in care Guvernele din ultimii ani s-au complacut in evitarea reformelor majore, transferand catre segmentul asistentei sociale o mare parte a dezechilibrelor din economie.
Hotararea finala asupra pachetului de masuri adoptat va fi comunicata duminica, la incheierea discutiilor cu delegatia institutiilor internationale de care depinde derularea acordului de imprumut.
