Dilema zilelor noastre: traim prea mult sau economisim prea putin?
42% din consilierii financiari independenti din Marea Britanie considera cresterea longevitatii ca "cea mai mare amenintare" ce sta in calea planificarii veniturilor la pensionare, afirma un sondaj realizat recent de MetLife in randul specialistilor in planificarea finantelor personale. Potrivit informatiilor furnizate de repondenti, depasirea asteptarilor actuale cu privire la durata de viata reprezinta un risc mai important chiar decat inflatia in crestere, sau volatilitatea pietei de capital, riscuri mentionate pe primul loc de numai 27%, respectiv 18% dintre specialistii intervievati.
Dominic GRINSTEAD, Director de Dezvoltare Strategica si Marketing, MetLife, citat de Pensions Age, afirma ca "in contextul actual, dominat de stressul provocat de criza bursiera, inflatie si cresterea costurilor vietii, mentionarea longevitatii crescute ca principal risc poate parea ciudata. In fapt, explicatia vine din orientarea catre proiectiile pe termen lung, specifica strategiilor de planificare financiara a pensionarii."
Daca inflatia crescuta sau criza bursiera sunt fenomene supuse unei anume ciclicitati, ceea ce face ca pe termen lung ele sa poata fi considerate mai putin relevante decat in perspectiva imediata, prelungirea sperantei de viata este o tendinta demografica care se va manifesta, sau chiar se va accentua in viitor. "O durata de viata sensibil mai lunga decat asteptarile curente ar putea face ca planurile de pensie alcatuite in acest moment sa se dovedeasca inadecvate, furnizand venituri insuficiente, daca nu luam in calcul inca de pe acum aceasta eventualitate, economisind corespunzator" a subliniat GRINSTEAD.
Din aceasta perspectiva, intrebarea care se naste imediat este "cum putem sti daca economisim suficient?". Un prim pas ar fi cel de a evalua necesitatile financiare la varsta pensionarii. Rezultatele studiilor statistice intreprinse de-a lungul vremii arata ca, pentru a-si mentine standardul de viata, orice persoana ar trebui sa dispuna la batranete de un venit annual care sa atinga cel putin 80% din nivelul veniturilor realizate in ultima perioada a vietii active. O alta cale, mai personalizata, de a estima cat de mari trebuie sa fie rezervele financiare constituite pentru pensie este aceea de a "inventaria" principalele categorii de cheltuieli carora va trebui sa le facem fata in aceasta etapa: costuri asociate locuirii, necesitati curente de consum, taxe si impozite, costuri medicale, costuri de transport, asigurari si rate bancare, costuri asociate activitatilor sociale sau practicarii unor hobby-uri etc.
In sfarsit, ar mai fi necesare cateva "mici detalii", cum ar fi o estimare a pensiei de stat de care vom beneficia, luarea in calcul a unor rezerve pentru evenimente neprevazute etc. Ca rezultat, diferenta dintre venitul anual necesar si pensia de stat, multiplicata cu numarul anilor pe care estimam ca-i vom petrece la pensie, ar trebui sa ne dea o imagine generica privind dimensiunea efortului de economisire ce trebuie intreprins.
Pentru tinerii acestui moment, sansele de a avea o viata mai indelungata decat predecesorii lor sunt reale: conditiile de viata mai bune si progresul stiintei medicale determina in mod clar cresterea sperantei medii de viata. O veste buna, dar numai daca nu cumva vor fi pusi in situatia de a supravietui propriilor economii, ducand un trai impovarat de lipsuri materiale. Iata de ce preocuparea fata de cresterea longevitatii nu este una de ignorat.
In acest sens, un rol important le revine operatorilor din piata pensiilor private. Comunicarea si intelegerea nevoilor de economisire ale participantilor in schemele de pensii sunt factori de o maxima importanta pentru a imbunatati rezultatele oferite de schemele de pensii, astfel incat beneficiile obtinute in final de membrii acestora sa fie adecvate. In relatia participant/fond de pensii informatia nu este sinonima cu comunicarea, iar simpla furnizare periodica a informatiilor financiare, potrivit obligatiilor legale, nu este suficienta.
Participantii au nevoie de indrumare directa pentru a evalua corect veniturile de care vor avea nevoie si posibilitatile de economisire. In acest sens, specialistii in domeniu afirma ca un plan eficient de comunicare, cu rezultate benefice atat pentru participanti, cat si pentru activitatea operatorilor, ar trebui sa se adreseze fiecarui membru al fondului de pensii axandu-se pe trei concepte esentiale: "Cunoaste-ti nevoile financiare! Contribuie cat de mult iti poti permite! Pune-ti banii sa lucreze pentru tine!"
