Costurile imbunatatirii sperantei de viata in Romania
O preocupare tot mai mare in intreaga lume este aceea ca,
imbunatatirile
observate, in speranta de viata, nu sunt avute in vedere, intr-un mod
adecvat, la evaluarea pensiilor. O consecinta a sperantei de viata, aflata in
continua crestere, inseamna o perioada mai indelungata de plata a
pensiei. In studiul de fata sunt analizate influentele cresterii,
imbunatatirii, sperantei de viata, din Romania. La fel ca si in Europa
de Vest, sunt prezentate efectele schimbarilor ratelor de mortalitate calculate
pentru anul 2008, pe baza tabelelor publicate de Institutul National de
Statistica al Romaniei (INSSE), pentru anul 2003 si costurile necesare
pentru compensarea scaderilor, viitoare, anticipate, ale ratelor de
mortalitate.
1. Pentru barbatii cu varsta de 65 de ani, in anul 2008, costul unei anuitati bazate pe tabele de mortalitate, calculate pentru anul 2008, este mai mare cu 2,5% decat costurile bazate pe tabelele de mortalitate, publicate de INSSE pentru anul 2003. Pentru femei cu varsta de 60 de ani, diferenta este de 2,1%. Speranta de viata pentru barbatii aflati la varsta de 65 de ani este de 77,6 ani. Pentru femeile in varsta de 60 de ani, speranta de viata este de 78,3 ani. Mai ramane o perioada foarte scurta de timp, in care imbunatatirea ratelor de mortalitate mai poate avea efect. Pentru barbatii cu varsta de 30 de ani, in anul 2008, costurile unei plati de anuitate, ce incepe de la varsta de 65 de ani, bazate pe tabelele de mortalitate, calculate pentru anul 2008, sunt cu 9,3% mai mari decat costul bazat pe tabelele de mortalitate, publicate de INSSE, pentru anul 2003. Pentru femeile in varsta de 30 de ani, in anul 2008, diferenta este de 5,7%. Speranta de viata dupa varsta de 65 de ani, pentru barbati aflati la varsta de 30 de ani in anul 2008, este de 79,5 ani, adica cu 2 ani mai mult decat speranta de viata, pentru barbatii aflati la varsta de 65 de ani, acum, in anul 2008. Pentru femeile in varsta de 30 de ani, in anul 2008, speranta de viata dupa varsta de 60 de ani, va fi de 80,2 ani, tot cu 2 ani mai mult decat speranta de viata la femei, aflate la varsta de 65 de ani, acum, in anul 2008.
Pentru tineri, perioada asupra careia imbunatatirea ratelor de mortalitate are influenta, este mai lunga. Datorita imbunatatirii ratelor de mortalitate, tot mai multe persoane ce apartin generatiilor respective, vor atinge varsta standard de pensionare, la 65 de ani, la barbati si, la 60 de ani, in cazul femeilor.
2. Intrebarile care apar sunt urmatoarele:
I) cum acoperim riscurile de deces; II) cine va suporta costurile platii de pensii pentru o perioada mai lunga de timp.
I) Acoperirea riscului de deces.
Avand in vedere ca am discutat in detaliu ipoteza de supravietuire, ne putem indrepta atentia catre riscul ca experienta, privind supravietuirea viitoare, sa nu corespunda ipotezelor noastre. In practica, este posibila folosirea instrumentelor financiare, pentru a acoperi sau a reduce riscurile de investitie, care sunt asociate evenimentelor viitoare. De exemplu, un fond de pensii, poate folosi optiuni sau swap-uri, pentru a deveni imun in fata riscurilor nedorite legate de investitii.
In asigurari nu se intampla acelasi lucru, deoarece planul mentine controlul riscurilor tolerabile, acoperindu-le doar pe cele la care nu doreste sa se expuna. Ar fi posibil, oare, ca un mare furnizor de anuitati, (fond de pensii, societate de asigurari), sa atenueze riscul asociat schimbarilor sperantei de viata viitoare, fara a suporta uriasul cost al garantarii beneficiilor, direct cu un reasigurator ? Raspunsul este, teoretic, unul afirmativ.
Atat obligatiunile indexate la ratele de mortalitate, cat si operatiunile swap, de pe piata secundara, au ca scop oferirea unei solutii, desi, niciuna din metode, nu este simpla. O astfel de obligatiune este obligatiunea de longevitate. Desi exista mai multe variante, obligatiunea de longevitate, clasica, plateste un cupon regulat, ca o anuitate, pe baza numarului de supravietuitori, la fiecare varsta viitoare, dintr-o populatie acoperita initial. Platile continua sa fie facute, pana cand moare ultimul supravietuitor. Avand in vedere ca aceste produse, continua sa fie dezvoltate, este foarte probabil sa vedem, in viitor, ca vor fi folosite de fondurile de pensii, dornice sa-si reduca expunerea la schimbarile viitoare ale sperantei de viata.
In practica, exista o incercare de a rezolva problemele financiare, cauzate de longevitate, prin cresterea varstei de pensionare. Ne putem astepta ca, daca cresterea sperantei de viata va distorsiona foarte mult sursele financiare ale sistemului public si/sau daca va reduce pensiile pe care fondurile de pensii obligatorii vor fi capabile sa le ofere, varsta standard de pensionare va fi majorata. De obicei schimbarile aduse de majorarea contributiilor, nu sunt eficiente. Contributiile nu pot fi incasate pentru perioada care a trecut deja, ci doar pentru cea viitoare.
II) Suportarea costurilor aferente platii de pensii pe o perioada mai lunga de timp.
Suportarea costurilor acestor pensii, mai indelungate, depinde de cine are obligatia sa faca platile beneficiilor viitoare. Astfel, pentru sistemele publice traditionale, bazate pe planuri de beneficii, definite tip DB, statul, (aici, indirect contribuabilii care platesc taxe si impozite la stat), este cel expus riscului de a plati beneficii, mai mult timp decat s-a anticipat. Sistemul public de pensii, realizeaza echilibrul intre cresterea platiilor de pensii, fara o crestere in paralel a veniturilor din contributiile la asiguarile sociale cum sunt:
1) schimbarea nivelului contributiilor; 2) erodarea pensiilor ca urmare a cresterii inflatiei; 3) cresterea varstei de pensionare; 4) o combinatie intre cele trei variante de mai sus.
In acelasi fel se va actiona si in cazul costurilor, aditionale, cu plata pensiilor, care vor proveni de pe urma cresterii sperantei de viata. In timp ce cerintele crescute, de transparenta si raportare, pentru aranjamentele de pensii traditionale, au dus la crearea unui mediu in care chiar si planurile bine intocmite deviaza de la beneficiile definite, costurile suplimentare aparute, din cauza platilor de pensii mai indelungate, au contribuit si ele la revizuiri ale planurilor de pensii. In Romania, fondurile de pensii obligatorii si facultative folosesc planuri de contributii definite tip DC, in care contributiile angajatorilor si cele ale angajatilor sunt platite intr-un cont unde se acumuleaza impreuna cu castigul obtinut, din investitii, pana la pensionare. Obligatia angajatorului se refera, doar la contributiile specificate, nu si la beneficiile finale. Riscul de plati viitoare necunoscute, pentru acele contributii, a fost transferat de la stat - la participant. Aici ramane riscul, la participantul raspunzator de bugetizarea fondului, pe toata durata restului vietii sale. Daca persoana foloseste fondul, pentru a cumpara o anuitate, de la o societate de asigurari, (in Romania, legislatia nu este inca finalizata pentru fondurile de pensii private obligatorii si faculative si nu stim daca va fi permis transferul sumelor acumulate si cumpararea de anuitati de la societatile de asigurari), riscul de a trai mai mult decat s-a anticipat, este transferat, in acest caz, (contra cost), asiguratorului. Ipotezele privind speranta de viata, folosite de societatile de asigurari vor avea, atunci, un impact fundamental asupra nivelului de pensie, care poate fi acordata, in perioada de pensionare.
Bibliografie
1) Actuarial Mathematics (Second Edition), 1997, by Bowers, N.L., Gerber, H.U., Hickman, J.C., Jones, D.A. and Nesbitt, C.J.; 2) Dolea, C12; Nolte, E2; McKee, M 2- Research Reports, Journal of Epidemiology & Community Health,56(6):444-449, June 2002; 3) Michael M. Parmenter, Theory of Interest and Life Contingencies With Pension Applications-A Problem Solving Approach, Actex Publications, March 1999, ISBN 978-1566983334; 4) Policy Research Working Paper 4438, Annuities in Switzerland, Monika Butler, Martin Ruesch, The World Bank Financial Systems Department, Financial Policy Division, December 2007; 5) Robert W. Batten, FSA, Life Contingencies: A Logical Approach to Actuarial Mathematics, 2005 Edition, ISBN 1-56698-522-6; 6) www.investopedia.com 7) www.insse.ro 8) www.csspp.ro 9) www.oecd.org
O preocupare tot mai mare in intreaga lume este aceea ca,
imbunatatirile
observate, in speranta de viata, nu sunt avute in vedere, intr-un mod
adecvat, la evaluarea pensiilor. O consecinta a sperantei de viata, aflata in
continua crestere, inseamna o perioada mai indelungata de plata a
pensiei. In studiul de fata sunt analizate influentele cresterii,
imbunatatirii, sperantei de viata, din Romania. La fel ca si in Europa
de Vest, sunt prezentate efectele schimbarilor ratelor de mortalitate calculate
pentru anul 2008, pe baza tabelelor publicate de Institutul National de
Statistica al Romaniei (INSSE), pentru anul 2003 si costurile necesare
pentru compensarea scaderilor, viitoare, anticipate, ale ratelor de
mortalitate.
Avand in vedere ca am discutat in detaliu ipoteza de supravietuire, ne putem indrepta atentia catre riscul ca experienta, privind supravietuirea viitoare, sa nu corespunda ipotezelor noastre. In practica, este posibila folosirea instrumentelor financiare, pentru a acoperi sau a reduce riscurile de investitie, care sunt asociate evenimentelor viitoare. De exemplu, un fond de pensii, poate folosi optiuni sau swap-uri, pentru a deveni imun in fata riscurilor nedorite legate de investitii. 
