In primul rand, toate pensiile din sistemul public (contributiv, de tip pay-as-you-go), vor fi reduse cu 15%, prin reducerea valorii punctului de pensie cu 15%, de la 732,8 lei in prezent la 622,9 lei incepand cu data de aplicare a legii (probabil luna iulie 2010). Singura exceptie de la aceasta reducere este pensia minima sociala, care va fi redenumita "indemnizatie sociala pentru pensionari" si care ramane in valoare de 350 lei (fara sa fie afectata de reduceri). Aceasta indemnizatie minima nu este insa suportata de bugetul public de pensii, ci de bugetul de stat. Dupa aceste modificari, pensia medie din sistemul public se va reduce de la 736 lei lunar in prezent, la circa 623 lei.
Reamintim ca, dintre toate sistemele de pensii de stat, sistemul public de pensii, reprezentat de bugetul asigurarilor sociale de stat (BASS), este singurul sistem contributiv, adica la care beneficiarii de astazi au contribuit ieri, in timpul vietii active. La fel, indemnizatia sociala pentru pensionari (fosta "pensie minima sociala") este singura exceptie de la principiul contributivitatii, fiind practic un ajutor social acordat indiferent de contributiile anterioare. In prezent, numarul pensionarilor din sistemul public de pensii este de peste 4,75 milioane. Spre comparatie, numarul salariatilor care contribuie la sistem (potrivit datelor Institutului National de Statistica) este mai mic de 4,3 milioane.
In afara sistemului public exista sistemul de pensii pentru agricultori, in care beneficiari sunt agricultorii fosti CAP-isti din perioada dinaintea anului 1989. Si aici, toate pensiile vor fi reduse cu 15%, dar cu aceeasi exceptie a indemnizatiei sociale de 350 de lei, care se acorda si in acest sistem. Sistemul pensiilor pentru agricultori este de tip necontributiv, respectiv beneficiarii sai de astazi (care sunt in numar de 745.000) nu au contribuit niciodata la sistem, pentru obtinerea pensiei, care este platita nu din BASS, ci tot din bugetul de stat. In prezent, sistemul de pensii pentru agricultori plateste pensii in valoare medie de 308 lei, valoare care se va reduce dupa taierea cu 15%.
Cea mai mare varietate este insa intalnita in sistemele speciale de pensii, care vor suferi si cele mai dramatice modificari odata cu aplicarea noilor prevederi legale. Acestea functioneaza in baza unor legi speciale acordate in ultimii 10 ani, prin care anumite categorii profesionale, toate bugetare, au beneficiat pana acum de privilegii cum ar fi pensii calculate ca 80% din ultimul salariu si indexate obligatoriu periodic, indiferent de situatia sistemului public de pensii. In total, numarul beneficiarilor de pensii speciale de astazi se ridica la aproximativ 170.000 de persoane, dintre care marea majoritate (160.000) provin din sistemele de siguranta, ordine publica si aparare (armata, politie, jandarmerie, serviciile speciale etc.). Restul de circa 8.400 de pensii apartin categoriilor profesionale cu cele mai generoase privilegii: personal diplomatic, piloti si personal aeronautic, parlamentari si functionari publici parlamentari, magistrati (procurori si judecatori) si personal de specialitate din instante, precum si personalul Curtii de Conturi.
Unii beneficiari de pensii speciale au contribuit in anumite perioade (si) la sistemul public de pensii, iar altii nu. Noua legislatie prevede ca toate legile speciale de pensii vor fi eliminate, iar pensiile speciale vor fi recalculate dupa principiul contributivitatii virtuale (de exemplu: "ce pensie ar fi avut beneficiarul de pensie speciala X daca ar fi contribuit, in timpul vietii sale active, la sistemul public de pensii"). Astazi, cei care au contribuit (si) la sistemul public au de fapt 2 pensii: una din sistemul public (si suportata de BASS) si una speciala (suportata de la bugetul de stat). Pentru acestia, noua legislatie va taia integral pensia speciala, iar pensia contributiva (din sistemul public) va fi si ea redusa cu 15%, dupa acelasi principiu ca si pentru toti ceilalti pensionari obisnuiti.
Toate aceste modificari sunt impuse pe de-o parte de pachetul de austeritate pe care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament si pe de alta parte de viitoarea Lege privind sistemul unitar de pensii, care va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2011. In timp ce soarta pachetului de austeritate se va decide zilele urmatoare (maine Curtea Constitutionala da un verdict privind constitutionalitatea si deci aplicabilitatea legilor, urmand ca Presedintele Romaniei sa promulge legile, care sa intre in vigoare), nu acelasi lucru poate fi spus si despre Legea unica a pensiilor. Aceasta a fost intoarsa din plenul Camerei Deputatilor la Comisia de Munca, Comisie care a obtinut amanarea termenului pentru depunerea noului sau Raport pina la 1 septembrie. Initial, Guvernul negociase cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana ca Legea unica a pensiilor sa treaca de Parlament pana la sfarsitul acestei luni, insa acest obiectiv nu va fi atins, intrucat la sfarsitul saptamanii viitoare parlamentarii vor intra in vacanta de vara.