BULGARIA: Ministerul Finantelor taie finantarea Fondului de Argint
Ministrul de Finante bulgar a stopat transferurile financiare de la bugetul de stat catre Fondul de Argint, o structura infiintata in 2006 pentru a acoperi costurile suplimentare generate de imbatranirea populatiei, dupa 2020, actionand astfel ca un fond de garantie pentru sistemul public de pensii.
Finantarea Fondului de Argint se realizeaza, potrivit legii, cu 50% din sumele obtinute ca urmare a privatizarilor, cu 10% din excedentul bugetar, precum si utilizand o parte a veniturilor din onorariile si taxele locale pe concesiuni. In conditiile in care principala sursa de finantare - banii din privatizari -, s-a redus dramatic, autoritatile au intampinat dificultati din ce in ce mai mari pentru a putea mentine finantarea fondului. Astfel, in martie, singura injectie de fonduri catre Fondul de Argint a fost de circa 50.000 euro, din dobanzile la depozite, dupa ce, in februarie, Ministerul de Finante a realizat unicul transfer de la bugetul de stat din acest an, in valoare de cca. 100.000 euro. In 2009, transferurile de fonduri catre Fondul de Argint s-au ridicat la aprox. 275.000 euro, bani provenind aproape in totalitate de la bugetul de stat, dar adancirea deficitului bugetar in 2010 face ca aceasta sursa de finantare sa se restranga pina la un nivel simbolic.
La finele lunii martie 2010, Fondul de Argint detinea active de cca. 812 milioane euro, pastrati deocamdata in depozite constituite la Banca Nationala a Bulgariei, dat fiind ca Guvernul nu a selectat inca o entitate care administreze plasamentele fondului investind si in alte instrumente financiare permise de lege. De altfel, lipsa unei politici active de plasament a banilor din Fondul de Argint este unul dintre principalele reprosuri pe care profesionistii din pietele financiare le aduc Guvernului bulgar, dat fiind ca se estimeaza ca s-ar putea obtine randamente financiare mai bune decat dobanzile oferite de Banca Nationala a Bulgariei. Acest aspect este cu atat mai important cu cat criza a slabit si hotararea guvernantilor de a introduce reformele parametrice necesare pentru imbunatatirea sustenabilitatii pensiilor publice. Astfel, specialistii apreciaza ca amanarea deciziei de a ridica pragul varstei de pensionare, ar putea pune, in deceniile viitoare, o presiune prea mare pe capacitatea Fondului de Argint de a compensa costurile suplimentare aduse de dezechilibrul demografic.
Pentru constructia Fondului de Argint, Bulgaria s-a inspirat din experienta Belgiei, una dintre tarile care detin un fond similar. Dupa primii 4 ani de functionare, fondul belgian detinea active de peste 12 miliarde euro.
