BERD: Numai daca ar fi mentinut cresterea economica record pentru vecie, Romania ar fi putut plati pensiile si salariile la care s-a angajat anii trecuti
Angajamentele asumate anii trecuti de Romania cu privire la pensii si salariile din sectorul public ar fi fost, poate, sustenabile numai daca ratele de crestere economica "record", de 6 -7%, s-ar fi mentinut pentru totdeauna, arata un raport emis zilele trecute de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Documentul se refera la modul in care tarile din Europa de Sud-Est au facut fata crizei si prezinta o serie de concluzii preliminare care ar trebui sa stea in fata guvernelor din regiune atunci cand vor elabora politicile fiscale si dezvoltare economica pentru viitor.
Iata, pe scurt, cele cinci concluzii prezentate de raportul "South-eastern Europe: lessons from the global economic crisis", semnat de Peter SANFEY:
1. Reformele vizand orientarea catre o economie de piata sunt deja adanc inradacinate in regiune - in mod remarcabil, criza n-a determinat niciun regres semnificativ in demersurile regionale pentru construirea unor economii de piata viabile. Niciuna dintre tarile SEE nu a intreprins masuri de tipul reinstituirii controlului guvernamental asupra preturilor sau ratelor de schimb si nici nu s-au inregistrat renationalizari ale unor companii sau banci importante.
2. Va trebui ca tarile din regiune sa se obisnuiasca cu ideea unor cresteri mai putin spectaculoase in anii urmatori - este clar in acest moment ca modelul precedent, bazat pe injectii masive de capital care alimentau deficitele curente, de peste 10%, nu va fi utilizabil in urmatorii ani si, foarte probabil, nici pe termen mediu si lung. Sectorul bancar va trebui sa manifeste mai multa prudenta, in special in ceea ce priveste activitatea de creditare transfrontaliera, si este foarte probabil, de asemenea, ca va avea de infruntat un pachet de reglementari internationale mult mai stricte. In consecinta, tarile SEE vor fi nevoite sa identifice surse locale de finantare, ceea ce nu este imposibil, dar necesita o perioada destul de indelungata de timp.
3. Este necesar ca in regiune sa fie implementate mecanisme pentru o planificare fiscala multi-anuala mai realista - desi multe dintre tarile vizate au inregistrat deficite modeste in perioada anilor de boom economic, privind retrospectiv este evident ca ele ar fi trebuit sa aiba un comportament mai conservator. In unele dintre tari - Romania fiind cel mai relevant exemplu -, guvernele si-au asumat angajamente implicite pe termen lung privind cheltuielile pentru salarii, pensii si alte beneficii care poate ca ar fi putut fi sustenabile daca ratele de crestere de 6-7% ar fi continuat la infinit, dar sunt cu siguranta imposibil de acoperit in orice scenariu de crestere mai modesta. Anularea acestor angajamente este foarte costisitoare din punct de vedere politic, ceea ce subliniaza faptul ca implementarea unor politici fiscale pe termen lung necesita o clasa politica inzestrata cu o viziune pe termen lung.
4. Criza a demonstrat clar beneficiile cooperarii transfrontaliere, nu numai intre guverne si organizatii internationale, ci si in sectorul privat - cooperarea nu vizeaza numai finantarea unei parti de catre cealalta, ci si schimbul de informatii si de practici de succes, conducand la analize de stabilitatea financiara mai curajoase si mai documentate.
5. Criza a demonstrat incapacitatea de predictie a analistilor economici - desi se poate argumenta ca actuala criza a fost un eveniment global cu o magnitudine extrem de rar intalnita si, ca urmare, imposibil de estimat cu mijloacele de analiza curente, este evident ca s-a demonstrat cu aceasta ocazie ca intelegerea canalelor prin care se propaga la nivel mondial efectele unor evenimente economice nu sunt inca pe deplin cunoscute si intelese.
