Asalt la Legea Pensiilor: 10 propuneri de modificare in doar 3 luni
Legea privind sistemul unitar de pensii publice, abia intrata in vigoare la 1 ianuarie 2011, a atras deja 10 initiative legislative de modificare in doar primele 3 luni ale acestui an, toate venind sa suplimenteze partea de beneficii pentru pensionari, ignorand in acelasi timp faptul ca bugetul de pensii de stat se afla pe marginea falimentului. In doar primele 3 luni ale anului, sistemul public de pensii a functionat cu un deficit de 835 milioane euro, in crestere cu 35% fata de primul trimestru din 2010, potrivit datelor publicate ieri de Ministerul Finantelor Publice.
Reducerea stagiului de cotizare, reducerea penalitatilor pentru pensionarea anticipata, cresterea beneficiilor pentru pensionarii cu perioadede activitate in anumite grupe de munca si alte asemenea masuri reprezinta lista celor 10 propuneri legislative de modificare a Legii Pensiilor care tind sa anuleze, in fapt, modificarile esentiale aduse sistemului spre mai buna lui sustenabilitate. La acestea se adauga numeroase alte propuneri de modificare a Codului Fiscal, vizand in principal cresterea pragului de neimpozitare a pensiilor (de la 1.000 lei la 2.000 lei) sau chiar eliminarea obligatiei de plata a contributiei sociale pentru sanatate, introdusa de Guvern tot la 1 ianuarie 2011, pentru pensiile care depasesc media (740 lei). La "intrecerea socialista" pentru captarea admiratiei pensionarilor s-au inscris parlamentari ai tuturor partidelor, indiferent de apartenenta doctrinara sau alte afinitati politice... si anul electoral abia urmeaza.
Situatia nu reprezinta insa nicidecum o premiera. Pe durata de functionare a precedentei Legi a Pensiilor, nr. 19/2000, adica 10 ani, politicienii au operat nu mai putin de 100 de modificari, aproape toate majorand beneficiile si relaxand conditiile de pensionare, fapt care a dus sistemul public de pensii aproape de incapacitatea de plata. Daca insa pana acum ritmul era de 10 modificari pe an, cele 10 propuneri de modificare depuse deja in primele 3 luni ale acestui an reprezinta un asalt serios al populismului parlamentar, in conditiile in care unul dintre atuurile de baza ale noii legi era crearea unui cadru cat mai stabil si predictibil in domeniul pensiilor.
Intre timp, fapt ignorat complet de parlamentari, bugetul public de pensii a inregistrat, in primele 3 luni ale acestui an, un deficit de 835 milioane euro, adica 43% din veniturile obtinute din contributii de asigurari sociale de stat. Ritmul de crestere fata de primul trimestru din 2010 este si el mai mult decat ingrijorator: 35%. De altfel, situatia dramatica a bugetului de pensii a fost prezentata recent intr-o analiza a portalului pensiileprivate.ro. Ca urmare, Guvernul analizeaza acum oportunitatea inghetarii pensiilor si anul viitor, pentru al treilea an consecutiv.
Executia bugetara pe primul trimestru din 2011, publicata ieri de Ministerul Finantelor Publice, aduce mai multe noutati imbucuratoare, insa evidentiaza din nou faptul ca pensiile publice reprezinta o adevarata "piatra de moara" de gatul bugetului. Printre vestile bune se afla reducerea cheltuielilor de personal cu 18,6%, reducerea cheltuielilor cu asistenta sociala cu 2,8% si chiar cresterea usoara a cheltuielilor cu investitiile publice cu 8,5%. Per total, incasarile bugetului general consolidat au crescut in primul trimestru cu 10,7%, iar cheltuielile cu doar 2,2%.
Legea privind sistemul unitar de pensii publice, abia intrata in vigoare la 1 ianuarie 2011, a atras deja 10 initiative legislative de modificare in doar primele 3 luni ale acestui an, toate venind sa suplimenteze partea de beneficii pentru pensionari, ignorand in acelasi timp faptul ca bugetul de pensii de stat se afla pe marginea falimentului. In doar primele 3 luni ale anului, sistemul public de pensii a functionat cu un deficit de 835 milioane euro, in crestere cu 35% fata de primul trimestru din 2010, potrivit datelor publicate ieri de Ministerul Finantelor Publice.