Din declaratiile participantilor la Forumul Economic Regional de la Craiova reiese ca pensiile private facultative se situeaza pe primul loc in randul beneficiilor acordate pana in acest moment salariatilor din regiunea de Sud-Vest. Companiile care au introdus deja acest beneficiu fac parte din categoria celor de dimensiuni mici si medii, cu pana la 500 de angajati, in timp ce in randul celor care au declarat ca intentioneaza sa faca acest demers in viitorul apropiat se numara companii din toate categoriile, inclusiv companii mari, cu peste 8.000 de angajati.
In ceea ce priveste asigurarile de sanatate si de viata, numai 8%, respectiv 10% din repondenti au declarat ca au introdus deja acest tip de beneficiu in companiile lor, preponderent IMM-uri. Interesul pentru a introduce in viitorul apropiat beneficii din gama asigurarilor de sanatate sau de viata este, de asemenea, sensibil mai scazut fata de pensiile private facultative, situandu-se la nivelul de 24%, respectiv 8%. Se poate aprecia ca existenta uneor facilitati fiscale joaca un rol important in optiunea angajatorilor, diferenta intre produsele care se bucura de astfel de avantaje (pensii private si asigurari de sanatate) si cele lipsite de facilitati fiscale fiind substantiala.
Astfel, daca 61% dintre participanti au declarat ca acorda sau intentioneaza sa introduca pensiile private - produsul cu cea mai substantiala deductibilitate -, ca beneficiu, procentul scade la 30% in cazul asigurarilor de sanatate - deductibilitate mai redusa -, devenind de numai 18% pentru asigurarile de viata, produse fara avantaje fiscale.
In ceea ce priveste pachetele complexe de beneficii ("employee benefits"), acestea sunt aproape necunoscute in randul participantilor. In general, putinii participanti care au declarat ca acorda pachete "employee benefits" asociaza aceasta notiune a acordarea unuia dintre beneficiile descrise anterior, nu cu construirea unui pachet complex de beneficii.
De remarcat, de asemenea, ca pensiile private au si cel mai ridicat grad de notorietate in randul participantilor, numarul raspunsurilor de tip "nu stiu / nu raspund" fiind cel mai redus in cazul lor. De altfel, ponderea acestui tip de raspuns creste substantial pentru celelalte beneficii, atingand aproape 80% in cazul "employee benefits". Se poate afirma ca gradul de educare financiara are un rol important in determinarea optiunii de cumparare, in acest sens campania sustinuta derulata in anii anteriori pentru pensiile private demonstrandu-si efectele.
In ceea ce priveste asigurarile de sanatate, acestea inregistreaza cel mai redus grad de penetrare (numai 14% raspunsuri afirmative) si cea mai redusa notorietate, fenomen firesc daca tinem seama de intarzierea cu care se produce debutul acestui domeniu.
De asemenea, urmarind in paralel raspunsurile participantilor, ca angajatori si ca persoane private, trebuie remarcat ca exista o influenta a comportamentului individual asupra celui corporatist, in sensul ca participantii care au sau doresc sa achizitioneze curand un produs de pensie si/sau asigurare, manifesta o deschidere mai mare catre acest tip de beneficii, din pozitia de manageri/angajatori.
Astfel, daca 61% dintre participanti au declarat ca acorda sau intentioneaza sa introduca pensiile private - produsul cu cea mai substantiala deductibilitate -, ca beneficiu, procentul scade la 30% in cazul asigurarilor de sanatate - deductibilitate mai redusa -, devenind de numai 18% pentru asigurarile de viata, produse fara avantaje fiscale.