ANALIZA: In Pilonul III, romanii prefera fondurile conservatoare
Pensiile private facultative din Romania au pierdut, in termeni nominali, 1,2% din valoarea unitara a activului net. Desi metodele folosite de operatori pentru calculul acestui indicator nu sunt inca pe deplin armonizate, inducand o serie de distorsiuni, este totusi evident ca cel mai bine au performat fondurile conservatoare, cu grad de risc redus. De altfel, evolutia numarului de participanti pune in evidenta o preocupare accentuata a publicului fata de securitatea economiilor pentru pensie. Concret, cea mai buna dinamica a portofoliului de participanti a fost inregistrata de fondurile cu profil de risc scazut sau care ofera o garantie asupra contributiilor.
Potrivit analizei intreprinse de portalul pensiileprivate.ro pe baza datelor publicate de operatori si de CSSPP, fondurile de pensii private facultative din Romania detineau, la finele anului 2008, un volum al activelor nete de 83,7 milioane lei (circa 21 milioane euro, calculat la un curs de 3,9964 lei/euro). Desi prin comparatie cu sfarsitul anului 2007, aceasta suma reprezinta o crestere cu 486%, in fapt avem inca de-a face un volum absolut foarte mic daca ne raportam la dimensiunile celorlalte piete din regiune si chiar la potentialul estimat al pietei romanesti. Pe parcursul aceluiasi interval, numarul participantilor a crescut aproape de 3 ori, ajungand la 149.556 de persoane. Totusi, atat numarul participantilor, cat si volumul activelor, au atins cote sensibil inferioare estimarilor emise de specialisti la inceputul anului 2008. Primele semne ale crizei financiare, suprapuse lipsei de cultura financiara a populatiei si unei slabe penetrari a mecanismelor moderne de motivare a salariatilor in politicile de resurse umane ale companiilor romanesti explica, in cea mai mare parte, acest rezultat.
Criza financiara si-a spus cuvantul si in ceea ce priveste rezultatul investitiilor efectuate de fonduri. Astfel, valoarea unitara medie a activului net a scazut de la 10,2392 lei, in decembrie 2007, la 10,1147 in decembrie 2008, pierzand circa 1,2 procente. In valoare absoluta insa, este vorba de o depreciere cu circa 200.000 euro, o suma ce va putea fi lesne recuperata odata ce pietele financiare se vor relansa determinand, pe de o parte, o reapreciere a activelor detinute de fonduri si, pe de alta parte, o mai mare apententa a investitorilor pentru instrumente cu randament financiar mai mare. Este de asteptat, totodata, ca odata cu cresterea volumului total de active in administrare, eficienta investitiilor sa creasca, dimensiunile actuale ale portofoliilor impiedicand implementarea unei politici de plasamente cu adevarat eficienta.
Cat priveste plasarea acestui rezultat in contextul regional, desi nu detinem inca date agregate cu privire la rezultatele anului 2008, este suficient sa amintim datele partiale publicate pina in prezent. Ca exemplu, piata de pensii facultative din Ungaria, a doua ca dimensiune din regiune, a pierdut numai in trimestrul I din 2008, circa 6,4% din valoarea unitara a activelor nete.
"In tot raul e si-un bine" zice intelepciunea populara, iar situatia actuala a sistemului de pensii private facultative din Romania pare sa valideze, cel putin partial, adevarul acestei judecati. Daca uriasa intarziere cu care s-a implementat sistemul de pensii private, precum si caracterul conservator al reglementarilor privind investitiile fondurilor de pensii au fost identificate aproape tot timpul cu "raul cel mai mare", criza financiara actuala scoate la lumina si putinul "bine" continut: avem o piata prea tanara pentru a fi afectata dramatic, iar pe de alta parte, limitele destul de stranse impuse de legislatie expunerilor pe piata de capital, precum si masurile eficiente de corectie intreprinse de autoritatea de supraveghere in cooperare cu operatorii din piata, s-au dovedit benefice in fata volatilitatii accentuate a pietelor financiare.
